Oradea noastră

În aprilie 1938, corespondentul orădean al ziarului Universul constata existenţa unor diferenţe edilitare majore în centrul oraşului. Cele două pieţe centrale, Unirii şi Regina Maria (azi Regele Ferdinand I) erau elegante, având în centru câte un monument: statuia ecvestră a Regelui Ferdinand I şi, respectiv, pe cea a Reginei Maria.

Peisajele de coastă din Irlanda de Nord, dunele de nisip din Namibia sau fiordurile îngheţate din Scandinavia sunt câteva dintre frumuseţile naturii pe care fotograful Horia Bogdan nu doar le cunoaşte, ci le prezintă şi altor împătimiţi ai naturii.

Grija și responsabilitatea față de mediul înconjurător trebuie să-i determine pe orădeni să colecteze separat și medicamentele expirate sau nefolosite. Aruncate între gunoaiele obișnuite, ele pot contamina apa din pânza freatică ori solul pe care ajung, intoxicându-le cu substanțe care n-ar trebui să ajungă în natură. De la 1 ianuarie 2024, responsabilitatea preluării acestor deșeuri revine exclusiv spitalelor, publice sau private, dar în Oradea nicio unitate sanitară nu le preia!

Din 18 martie, Oradea are un nou Regulament de salubrizare care prevestește și controale în pubelele cetățenilor, un motiv în plus ca orădenii să se informeze că fac totul ca la carte... RER Vest le dă câteva sfaturi clienților, ca să se asigure că nu vor primi amenzi.

După Parcul Libertății, grădina Palatului Baroc și scuarurile din jurul Catedralei Sf. Nicolae, Oradea s-a mai ales cu un nou aliniament frumos de lalele. În jurul Colegiului Onisifor Ghibu, din Nufărul, au înflorit zeci de lalele plantate de elevi și profesori.

Conservarea și extinderea spațiilor verzi în orașul nostru nu sunt doar imperative ecologice, ci și investiții în sănătatea și bunăstarea comunității, conform unui recent studiu al UE. De aceea, solicităm Primăriei Municipiului Oradea să includă în planurile de dezvoltare urbană măsuri eficiente de protejare a arborilor și de sporire a acoperirii cu vegetație în zonele urbane. Proiectul de lărgire a străzilor trebuie abordat într-un mod responsabil și sunt necesare soluții creative pentru integrarea spațiilor verzi în peisajul urban.

În anii următori, cartierul Nufărul I ar trebui să arate complet diferit față de cum este azi, cu spații verzi înghesuite între blocuri și mașini, cu locuri de joacă puține și modeste și cu străzi înguste. Unul dintre cele mai ample proiecte realizate de Primărie vizează regenerarea urbană a întregului cartier, „renaștere” care se va face cu un sacrificiu: cel puțin 1.700 de copaci vor fi puși la pământ, fie pentru că sunt în calea lucrărilor, fie pentru că au o stare de sănătate proastă.

Pe strada Nicolae Jiga, sau Castanilor, cum o ştiu încă mulţi dintre locuitorii Oradiei, în faţa unei case, în fiecare primăvară răsar narcise, lalele, panseluţe şi zambile, cărora apoi le iau locul alte plante colorate, de sezon. Cât e strada de lungă, nu mai există niciun alt scuar aşa de bine îngrijit şi plin cu flori, iar "vinovată" este Doina Coltău, una dintre locatare. Are 91 de ani, dar chipul şi vitalitatea de care dă dovadă nu-i trădează fostei învăţătoare vârsta. 

Pentru a-i ajuta pe bihorenii care locuiesc în Zona Metropolitană 1B și au nelămuriri cu privire la fracțiile de deșeuri, RER Vest a realizat un ghid dedicat lor. Ghidul de colectare separată pentru Zona Metropolitană poate fi consultat pe site-ul RER Vest, în secțiunea Utile, butonul „Ghid de Colectare”. Documentul explică fluxul deșeurilor colectate de la cetățeni, dar și ce anume trebuie să conțină fiecare recipient sau sac pentru deșeuri.

Luna plantării arborilor (15 martie-15 aprilie) este în plină desfășurare la Direcția Silvică Bihor, un eveniment în care, în acest an, specialiștii în silvicultură împărtășesc cu cei interesați provocarea împăduririi a 198 hectare de terenuri forestiere, precum și efortul înlocuirii puieților uscați din plantațiile mai vechi, pe circa 64 ha.

Primăvara se vede cu ochiul liber în grădinile unor blocuri din Oradea. Grație unor locatari preocupați și harnici, în jurul mai multor imobile din Ioșia, pe străzi precum Cazaban sau Henrik Ibsen înfloresc numeroase lalele, narcise și zambile, dar și iriși ori albăstrele.

În cadrul proiectului de regenerare urbană a cartierului Nufărul, Primăria vrea să rezolve una dintre problemele stringente ale zonei, cea a locurilor de parcare, prin construcția unui garaj subteran în vecinătatea Colegiului Onisifor Ghibu. Investiția le dă, însă, fiori unor orădeni care locuiesc în preajmă și care au strâns semnături pentru a cere Primăriei să renunțe la proiect, temându-se că săpăturile vor afecta structura blocurilor.

Pe 8 aprilie, operatorul de salubrizare RER Vest va da startul primei campanii din acest an pentru colectarea deșeurilor voluminoase și periculoase de la clienții din Oradea. Deșeurile vor fi ridicate gratuit de la domiciliu, în baza unei programări pe care clienții o vor face la numărul de telefon 0751.306.526, disponibil din prima zi a campaniei.

„Nu înțeleg de ce sunt mucuri de țigară aruncate pe jos, chiar lângă coșul de gunoi”, zice Tina, nedumerită. Adolescenta de 14 ani, cu părul de culoarea castanelor și ochelari cu ramă transparentă, și-a pus mănușile de cauciuc pe mâini și adună, meticulos, fiecare mizerie care n-ar trebui să „decoreze” iarba ori aleile din Parcul Libertății. 

Internaționalizarea legăturilor administrațiilor locale și ale instituțiilor de învățământ era practicată și acum o sută de ani. În vara anului 1927, 40 de profesori și studenți din SUA (foto) au vizitat Europa Centrală, trecând prin Viena, Budapesta, dar și Oradea, în luna iulie, prima oprire în turneul din România.

Acceptând că și omul are un impact asupra mediului înconjurător și asupra schimbărilor climatice (alături de factorii naturali), trebuie să acționăm ca atare. Societatea este un compus structurat pe acțiunile fiecărui membru al său și îi revine fiecăruia sarcina de a-și asuma un rol.

La trei luni de la demararea sistemului de garanție-returnare (SGR), în magazinele din Oradea sunt tot mai frecvente băuturile pentru care cumpărătorii sunt obligați să plătească în plus 50 de bani pentru fiecare ambalaj. Nu toți comercianții s-au organizat, însă, pentru preluarea PET-urilor, sticlelor ori dozelor. Hipermarketurile au aparate dedicate, care returnează și bonuri valorice echivalente garanției care trebuie returnată, dar la magazinele mici clienții care vor să-și recupereze banii sunt adesea refuzați.

Pista pentru bicicliști care leagă orașele Oradea și Berettyóújfalu pare ruptă din Ucraina. Pe tronsonul paralel cu Calea Borșului este întreruptă, plină cu noroi ori „decorată” cu obstacole produse de șantierele din zonă. Pe tronsonul din Ungaria, însă, arată aproape impecabil. Din nou, vecinii ne pot da lecții...

Una dintre cele mai importante artere din oraș, care asigură circulația prin nordul actualului cartier Rogerius, este bulevardul Ștefan cel Mare. Pe vremuri, era calea spre fostul sat Episcopia Bihor, un drum mic aflat dincolo de gara centrală, mărginit de câmpuri și de calea ferată dinspre Borș. El apare pe hărțile Oradiei în perioada interbelică, când a început urbanizarea.

Indiferent în ce domeniu activează, toate firmele din Bihor vor trebui, din vară, să uite de facturile tipărite. Legislația în vigoare prevede că facturile electronice vor deveni obligatorii din 1 iulie, inclusiv pentru serviciile de salubritate, pentru că statul vrea să țină evidența banilor care se „învârt” în economie.

După ce a pus apa geotermală la lucru, folosind-o în sistemul centralizat de încălzire, Oradea are ambiția să devină primul oraș din România care încălzește apartamentele cu tehnologia nouă a hidrogenului verde. În anii următori, Termoficare ar putea arde în centrala de gaz hidrogen extras din apa Crișului Repede, printr-o tehnică modernă și nepoluantă. 

Alimentarea cu electricitate a Oradiei a început în anul 1903, când a fost dată în folosință Uzina Electrică, aflată pe actuala stradă Griviței, în locul Pieței Cetate de azi. În anii 1920, ea furniza curent electric atât orașului, cât și satului Seleuș și băilor termale de lângă Sânmartin, rețeaua extinzându-se apoi în Ioșia și Episcopia.

Din fiecare 10 kilograme de gunoaie aruncate anul trecut de orădeni, patru au fost reciclate, arată datele Primăriei. Vestea este deopotrivă bună și rea: niciodată municipiul n-a avut rezultate atât de bune în privința reciclării, dar încă este departe de obiectivul european de reciclare. Pentru ca Oradea să recicleze mai mult, Primăria are în plan să reia controalele în tomberoane, dar cu un accent mai mare pe educație, nu pe sancțiuni.