Acoperă-ţi urechile cu palmele. Auzi un ţiuit? Există orădeni care nu-l aud nici pe acesta, cu atât mai puţin o declaraţie de dragoste, un gângurit de bebeluş sau o piesă de Pink Floyd.

Circa o sută de bihoreni cu deficienţe de auz şi apropiaţi ai lor au mărşăluit sâmbătă după-amiază pe Corso, salutând trecătorii şi orădenii de pe terase în limbaj mimico-gestual prin fluturări de mâini.

Acţiunea, în cadrul căreia participanţii au purtat mănuşi albe pentru a atrage atenţia, a fost organizată de Asociaţia Surzilor Bihor cu ocazia Zilei Internaţionale a Surzilor, sărbătorită, conform tradiţiei, în ultima duminică din septembrie.

"Am vrut să arătăm comunităţii orădene că existăm şi că facem parte din ea. Pe stradă nu îţi dai seama când treci pe lângă un surd pentru că nu are niciun defect vizibil şi totuşi are nevoi speciale", a declarat, prin interpret, preşedintele Asociaţiei Surzilor Bihor, Viorel Victor Todor.

Un marş plin de veselie

Tocmai pentru aceasta, participanţii din alai au salutat de departe trecătorii şi orădenii de la terase, le-au înmânat pliante cu semne din mână reprezentând litere din alfabetul românesc şi internaţional al surzilor şi i-au încântat cu numere de pantomimă.

Deghizat în mim, un membru al asociaţiei a complimentat doamnele gesticulând, s-a întreţinut cu domnii dând din mâini şi a făcut autostopul la un alai de nuntă din Piaţa Ferdinand salutat cu fluturari de mâini de participanţii la marş, spre amuzamentul trecătorilor.

Marşul a avut ca punct final Piaţa Unirii, unde participanţii s-au aliniat pe platou astfel încât să formeze urarea "La mulţi ani!" care a fost imortalizată din aer cu ajutorul unei drone, după care au susţinut un scurt spectacol artistic.

"Au nevoie de interpreţi"

În ciuda veseliei momentului, viaţa surzilor nu este însă una uşoară. Persoanele cu deficienţe de auz reuşesc cu greu să termine un liceu şi destul de rar să absolve o instituţie de învăţământ superior, printre excepţii numărându-se artistul plastic orădean, Remus Ilisie, participant la marş.

"Persoanele cu deficienţe de auz au nevoie de interpreţi în limbaj mimico-gestual în permanenţă. Le este greu să se descurce la medic, în instanţă, la Poliţie sau la notar", a explicat directorul Asociaţiei Surzilor Bihor, Angelica Platon, unul din cei doi intepreţi oficiali din Bihor.

În schimb, spre deosebire de alte categorii de persoane cu dizabilităţi, surzii se bucură de avantajul unei bune adaptări la piaţa muncii.

"De câte ori un membru al asociaţiei şi-a găsit un loc de muncă, angajatorul i-a solicitat să chemat şi alţi colegi. Desigur, în acest sens ne-a ajutat şi legea care încurajează încadrarea în muncă a persoanelor cu dizabilităţi...", a spus directoarea.

Înfiinţată în anul 1955, Asociaţia Surzilor Bihor numără 300 de membri din totalul celor circa 500 de persoane cu deficienţe de auz din judeţ. Conform evidenţelor la sfârşitul anului 2015 în România existau 23.477 persoane surde.