Cine a trecut marţi prin satul Rieni a putut vedea cum, aproape fără excepţie, la fiecare casă din sat se lucra la acoperiş. Furtuna violentă de duminică a provocat pagube la 800 de gospodării din întreaga comună Rieni, adică circa 80% din totalul caselor. "Ce să vă zic? Ca şi cum ar fi fost un război!", spune primarul Gheorghe Bota.

Luna de miere...

Acum, sătenii nu vor decât să-şi repare acoperişurile cât mai curând. "Am înţeles că vin ploi. Trebuie să terminăm de acoperit, să nu ne distrugă ploaia casa", povesteşte BIHOREANULUI Mihaela Peteleu-Miu, localnică din Rieni.

Alături de proaspătul ei soţ, cu care s-a căsătorit sâmbătă, tânara trebuia să fie acum în luna de miere. "Am anulat tot, nu puteam pleca. Am ajuns acasă la părinţii mei duminică seara, după nuntă, şi când am văzut casa ne-am îngrozit", spune Mihaela (foto). Întregul acoperiş de pe casă a fost luat de vânt, iar ţiglele împrăştiate în curte sau în stradă.

Primar accidentat

De altfel, toţi oamenii au aceeaşi poveste: un vânt incredibil de puternic, cum n-au mai văzut niciodată, a luat pe sus ţiglele şi le-a izbit de pereţi, geamuri, maşini. "Eram cu vecinii pe bancă, în stradă. Credeţi-mă, unii dintre ei nici n-au mai apucat să ajungă acasă, aşa repede s-a întâmplat totul", povesteşte Elena Goldiş. Brusc, cerul s-a înnorat, s-a auzit un vacarm înfricoşător şi a pornit vântul. "A venit dinspre Arad şi în 2-3 minute ne-a distrus acoperişul", spune femeia.

Viteza fulminantă a furtunii e confirmată şi de primarul Gheorghe Bota (foto), pe care furtuna l-a prins taman în faţa casei surorii sale, la care mergea în vizită. "Poarta era închisă, n-am putut intra şi n-am mai ştiut unde să mă adăpostesc. M-am băgat sub maşină, că zburau ţigle de peste tot. Maşina mi-e distrusă, cred că e daună totală", zice edilul. Graba cu care s-a băgat sub maşină l-a "avariat" şi pe primar, care are acum tendoanele lezate şi piciorul stâng bandajat.

Ţiglele, scumpite peste noapte

Pe lângă că sunt zoriţi de vestea unor noi urgii, localnicii din Rieni găsesc greu ţigle de vânzare, majoritatea magazinelor de construcţii din zonă epuizându-şi stocurile. "Noi de la o Timişoara am adus, am avut noroc că naşul nostru are o firmă de construcţii acolo", zice Mihaela Peteleu-Miu.

Alţi săteni pur şi simplu adună bucăţile întregi rămase după furtună şi speră că le vor ajunge să-şi acopere măcar casele. "Luăm de pe anexe, ca să ducem pe casa mare. Măcar pe aia să nu o distrugă ploaia", explică un bărbat.

Cererea mare de materiale de construcţii a avut drept consecinţă scumpirea lor. "A crescut preţul la ţiglă de la 2 lei bucata, la 3 lei", spune primarul Bota. La mare căutare sunt şi meşterii: toţi lucrează la propriile case, aşa că n-au timp să presteze pentru alţii.

Să le dea Dumnezeu sănătate!

Nici măcar edilul n-a găsit oameni cu care să repare acoperişurile la Primărie, Căminul cultural şi Şcoala Gimnazială Rieni, toate distruse. "Cine să vină, că toţi sătenii sunt la casele lor?! Să-i dea Dumnezeu sănătate lui Beni (n.r. Beniamin Rus, patronul firmei Selina), că a trimis 30 de muncitori cu care să acoperim şcoala!", oftează Bota.

Pe lângă Selina, alte 4 firme - Deme Macarale, Alemar, Design Impact şi G Construct - şi-au oferit voluntar ajutorul, trimiţând muncitori în Rieni. "Ele cumpără şi materialele de construcţii, că Primăria n-are cum aşa, peste noapte", spune primarul.

 

Alerte tardive

Bota aruncă săgeţi spre autorităţile judeţene. "Nimeni de la Prefectură sau Consiliul Judeţean n-a venit pe-aici. Dar peste 2-3 ani probabil voi fi luat la rost de ce am cumpărat aşa, dintr-o dată, ţigle cu 3 lei bucata!".

Primarul de Rieni este dezamăgit şi de instituţiile care trebuiau să-l avertizeze. "Am primit SMS cu cod galben de furtună la 16:25, adică cu 10 minute înainte să vină furtuna. La 17:11 am primit SMS cu cod portocaliu, după ce furtuna a trecut. ISU vrea de la noi doar statistici, să spunem ce distrugeri avem", spune edilul, nemulţumit că meteorologii şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă n-au furnizat alerte din timp.

Biserică distrusă

Pe lângă şcoala din Rieni, unde întreg acoperişul a fost distrus, au mai fost afectate de furtună grădiniţa din Petrileni şi cea din Ghighişeni, la toate trei cursurile fiind suspendate. Cea din urmă se află chiar în spatele bisericii ortodoxe, de pe care vântul a "luat pe sus" turla şi a înfipt-o în acoperişul lăcaşului.

Acum, biserica arată dezolant, iar tabla care o acoperea este împrăştiată pe lângă clădire. "La noi, când vine furtuna, merge un om să tragă clopotul. Acum omul se bucură că n-a apucat să ajungă la biserică, că ar fi murit", povesteşte Gelu Nica, localnic în Ghighişeni.

 

Şi aici în sat au fost distruse aproape toate acoperişurile, iar marţi oamenii lucrau la reparaţii. "Ca norocul că sunt oameni harnici, nu aşteaptă după nimeni. Mulţi au terminat de reparat ieri (n.r. luni)", spune Nica.

"Care pădure?"

Vântul puternic - unul cum localnicii din zona Rieni spun că n-au mai văzut niciodată - a distrus nu doar case şi clădiri, ci şi pădurile din Munţii Codru Moma. "Care pădure, doamnă?! Nu mai avem pădure! N-am văzut niciodată aşa furtună şi aşa pagube", spune Ioan Jurcău, pădurar din zonă. Spre limita cu judeţul Arad, mii de copaci au fost rupţi şi zac acum inerţi, răspândiţi care încotro, ca într-un tablou dezolant.

O situaţie similară se regăseşte şi în pădurile din zona Coada Lacului - Stâna de Vale. Copaci uriaşi au căzut, atât pe versanţi cât şi pe drumuri, ca şi cum ar fi fost seceraţi de o drujbă uriaşă şi invizibilă. Câte hectare de păduri au fost distruse nu se poate prognoza încă, deoarece multe din drumurile forestiere sunt în continuare blocate de copaci căzuţi de-a curmezişul.

O, brazi periculoşi!

Doi copaci, mai precis doi brazi uriaşi, au căzut şi peste Şcoala Gimnazială Miron Pompiliu din Ştei, unde cursurile sunt în continuare întrerupte. Aflaţi în curtea şcolii, brazii au fost smulşi din rădăcini şi aruncaţi peste clădirea cu două etaje.

"Din fericire, s-a petrecut duminica şi nu era nimeni în şcoală", spune o profesoară. Când se vor întoarce elevii în clase, nu se ştie, deoarece copacii încă nu au fost tăiaţi şi sunt un pericol.

O mare parte din locuitorii Şteiului au rămas şi marţi fără energie electrică, iar echipe de intervenţie de la Electrica lucrau, marţi, la montarea de noi stâlpi de curent. De altfel, sute de stâlpi electrici, din toată zona Beiuş-Ştei, au fost doborâţi duminică. Piese de domino, marcând drumul vijelios al unei furtuni nemaivăzute...