În cinci ani de existenţă, Asociaţia D’Apetresii a oferit burse lunare pentru 16 elevi şi studenţi orădeni, iar anul trecut a pus punct unei discriminări crase la care erau supuşi elevii români în notarea de la Bacalaureat şi Evaluarea Naţională. Totuşi, a rămas aproape anonimă la ea acasă, în Oradea. "Nu vrem să creadă cineva că ne lăudăm", aşa explică discreţia Florin Rojan, unul dintre co-fondatorii ONG-ului.

Fost profesor de matematică, bărbatul a rămas cu nostalgia orelor petrecute în mijlocul elevilor, de unde a plecat din pricina salariului mic. "Mi-a plăcut foarte mult să predau", spune el. Din 2012, s-a reapropiat de învăţământ, dar ca unul dintre luptătorii pentru drepturile şi bunăstarea elevilor şi studenţilor.

Profesor melancolic

În 1995, după ce a absolvit Universitatea Babeş-Bolyai, Florin Rojan s-a angajat ca profesor de matematică la Colegiul Mihai Eminescu din Oradea. Deşi simţea că profesia de dascăl este chemarea lui, a predat doar trei ani. "Am plecat de foame. Aveam un salariu de 70 de dolari şi am primit de la o companie o ofertă cu un salariu de 500 de dolari", povesteşte Florin, acum în vârstă de 46 de ani.

Reconvertit ca specialist în marketing, a rămas însă un atent observator al educaţiei româneşti. Recunoaşte şi că foarte des se gândeşte că i-ar plăcea să redevină profesor. "Mi-ar plăcea să predau undeva la ţară. Îmi pare rău să o spun, dar o mare parte din profesorii din mediul rural sunt departe de ce ar trebui să fie", zice Florin. Salariile mici din educaţie îl descurajează, însă, în continuare.

Asociaţie "protejată"

În 2012, Florin a acceptat pe loc când o prietenă de-a sa, Delia Vereş, i-a propus să fondeze o asociaţie dedicată îmbunătăţirii vieţii elevilor şi studenţilor. I-au pus numele Asociaţia D’Apetresii, ca omagiu pentru bunicii Deliei, iar pentru a se putea dedica asociaţiei, Florin şi-a dat demisia din compania în care lucra, preferând un job de "ONG-ist", mai slab plătit, dar cu alte satisfacţii...

Pentru că Delia este o persoană cu dizabilităţi, asociaţia s-a certificat ca Unitate Protejată Autorizată (UPA). Până luna trecută, toate firmele cu cel puţin 50 de angajaţi erau obligate să angajeze în proporţie de 4% persoane cu dizabilităţi, iar în caz contrar să vireze la bugetul de stat jumătate din contravaloarea salariilor minime aferente sau să cumpere produse de la aşa-numitele UPA. "ONG-ul nostru a făcut activităţi de comerţ, iar banii i-am folosit în proiecte", spune Florin. Aşa, asociaţia a adunat 16 bursieri, elevi şi studenţi din Oradea, care au primit bani lunar, timp de un an. Totodată, a editat un ghid cu drepturile persoanelor cu dizabilităţi.

Victorie pentru elevi

O altă iniţiativă a ONG-ului a declanşat o schimbare foarte importantă în educaţia românească, dar puţini ştiu cui se datorează succesul. În urma unui proces câştigat de Asociaţia D’Apetresii, Ministerul Educaţiei a modificat metodologia examenelor de Bacalaureat şi Evaluare Naţională, eliminând prevederea care stabilea că, în urma contestaţiilor, se modifică doar notele care au crescut cu minimum 0,5 puncte.

Cum această prevedere nu se aplica şi celor care au luat note peste 9,5, Florin a găsit în asta un motiv solid pentru a demonstra că regulamentul era discriminatoriu. "Nimeni nu ştie câţi elevi nu au intrat la liceul dorit sau câţi tineri au plătit primul an de facultate din cauza acestei discriminări", explică bărbatul. Curtea de Apel Oradea a dat dreptate asociaţiei, condamnând discriminarea, iar procesul se judecă acum, în recurs, la Înalta Curte. Cel mai important este că Ministerul şi-a recunoscut greşeala şi a modificat legea.

Deşi acest succes a fost foarte important, Florin şi colegii săi nu şi-au arogat vreun merit. Mai mult, pentru că "suferă" de o modestie rară, au anunţat câştigarea procesului doar pe site-ul ONG-ului. Fără surle şi trâmbiţe, cum ar fi meritat o asemenea victorie...

"Omorâţi" de stat

Acum, însă, fondatorii Asociaţiei D’Apetresii sunt în mare impas. La începutul lunii august, Guvernul a eliminat posibilitatea firmelor de a cumpăra produse de la UPA, aşa că toate aceste firme sau asociaţii îşi pierd rostul şi şansa de a aduna bani. "Este o nedreptate, pentru că noi nu doar că am avut proiecte sociale, dar am virat către bugetul de stat, în cei cinci ani, impozite şi taxe de aproape 200.000 de lei", spune Florin.

Deşi ştie că ar putea redeveni angajat la vreo companie, îşi doreşte să ducă mai departe proiectele D’Apetresii, ba chiar să înceapă altele noi. "Trebuie să ne reinventăm. O şansă ar fi să devenim o întreprindere socială, adică o firmă care îşi dirijează o parte din profit către proiecte sociale", explică orădeanul. Speră că va putea pune pe roate noua entitate şi, mai ales, că va convinge în continuare partenerii cu care a colaborat până acum, precum firmele Smart Distribution şi Lancetti, să aibă încredere în Asociaţia D’Apetresii. De dragul generaţiei tinere...