În data de 19 septembrie 2017 Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale încă două dispoziţii ale codului de procedură penală. În ceea ce priveşte prima decizie, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituţională a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art. 282 alin. (2) din Codul de procedură penală, care nu permite invocarea din oficiu a nulităţii relative, este neconstituţională. Textul declarat neconstituţional prevede că nulitatea relativă poate fi invocată de procuror, suspect, inculpat, celelalte părţi sau persoana vătămată, atunci când există un interes procesual propriu în respectarea dispoziţiei legale încălcate.
În argumentarea soluţiei de admitere pronunţate, Curtea a constatat că excluderea, prin dispoziţiile de lege criticate, a posibilităţii ca judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară şi instanţa de judecată să ia în considerare, din oficiu, încălcările dispoziţiilor legale care atrag nulitatea relativă a actului, aduce atingere, în principal, prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept şi principiul legalităţii şi ale art. 124 referitor la înfăptuirea justiţiei.
A doua decizie, a fost pronunţată cu majoritatea voturilor judecătorilor Curţii şi se referă la dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor a persoanelor care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi.
Stabilind că soluţia legislativă cuprinsă în art. 117 alin. (1) lit. a) şi b) din Codul de procedură penală, care exclude dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor a acestor persoane, Curtea Constituţională arată că deşi legislaţia procesual penală română se numără printre cele care au creat un privilegiu de refuz al audierii pentru anumite categorii de persoane, legiuitorul român nu a reglementat acest drept într-o manieră clară, accesibilă şi previzibilă, întrucât categoriile de beneficiari nu sunt clar delimitate, fiind încălcate dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie.
Câtă vreme principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite, Curtea a constatat că nu există niciun motiv obiectiv şi rezonabil pentru care concubinii/foştii concubini ai suspectului sau inculpatului să fie excluşi de la dreptul de a refuza să dea declaraţii în calitate de martori în procesul penal.