Odată cu avansul tehnologic caracteristic ultimelor două decenii, ai zice că acei copii care au crescut în respectiva perioadă s-ar fi mulat pe oferta vremurilor. Accesul la Internet este mai facil ca oricând, oferta de jocuri pe calculator e mare şi există o sumedenie de metode prin care un copil poate primi o răsplată imediată - se poate uita la televizor sau desene animate pe YouTube, se poate juca pe calculator, trimite SMS-uri pentru a păstra contactul permanent cu prietenii, iar climatul socio-economic din România este de aşa natură încât îi poate furniza jucării şi modalităţi variate de petrecere a timpului liber.
Un test psihologic de acum 50 de ani dezvoltat de Walter Mischel inspecta exact acest concept al gratificării la copiii cu o vârstă de sub 10 ani. Numit "The Marshmallow Test" (Testul bezelei), acesta presupunea oferirea unui târg copilului: poate primi o bezea acum, pe loc, sau poate aştepta 10 minute pentru a primi două. Cei mai mulţi copii tindeau să renunţe la aşteptare şi se mulţumeau cu o bezea, fapt care indica nevoia de gratificare imediată. De-a lungul anilor, însă, testul bezelei a fost aplicat din nou şi din nou unor diferite grupuri de copii din mai multe ţări. Iar rezultatele s-au schimbat.
Cel mai recent studiu ce utilizează testul bezelei a fost publicat în septembrie 2017. De data aceasta a fost aplicat nu doar copiilor din zilele noastre, ci a cercetat şi rezultatele testelor din ultimele patru decenii. Concluzia a fost surprinzătoare. Deşi cea mai mare parte (84%) a unui grup de 260 de psihologi (membri ai "Cognitive Development Society Listserv") credea că, din cauza tehnologiei, copiii vor da semne de nevoia unei gratificări imediate, cercetarea a evidenţiat exact contrariul.
Aparent, cei mai mulţi copii din ziua de azi preferă şi au răbdare să aştepte zece minute pentru a primi două bezele decât să se lase pradă impulsului de moment şi să accepte una imediat.
De-a lungul anilor nevoia de gratificare imediată a scăzut, o evoluţie ciudată dat fiind accesul la atâtea moduri de a primi respectiva gratificare imediată. S-ar fi putut presupune că, datorită obişnuinţei de a primi mici bucurii pe loc, copiii s-ar fi conformat acestui stil şi ar fi acceptat prima bezea. Însă, din 1968, când a fost conceput testul şi până în prezent, nevoia de gratificare imediată a copiilor a scăzut cu aproximativ un minut la fiecare zece ani.
Implicaţiile sunt diverse: am putea spune că în ziua de azi copiii sunt mai răbdători, mai capabili să-şi pună frână dorinţelor şi - nu în ultimul rând - mai analitici în gândire. Pentru un copil cu vârsta sub 10 ani e nevoie de o gândire analitică pentru a compara ce poate primi acum şi ce poate primi dacă mai aşteaptă câteva minute. Să nu uităm că pentru copii dulciurile reprezintă o ispită şi că nivelul de răbdare al unui copil mic nu este acelaşi cu al unui adult. A aştepta zece minute pentru a primi o cantitate dublă de dulciuri e o încercare pentru cei mai mulţi.
Nu în ultimul rând, o concluzie desprinsă în urma acestui studiu este că evoluţia tehnologică şi a societăţii nu dă naştere la indivizi lipsiţi de răbdare, aşa cum ar părea la prima vedere, ci dimpotrivă.