Majoritatea narcisiştilor sunt lipsiţi de empatie, iar stima lor de sine izvorăşte din modul în care alţii îi percep. La fel, propriile lor greşeli le proiectează asupra altora în aşa fel încât să distragă atenţia de la minusurile propriei persoane punând în lumină defectele închipuite ale celorlalţi.
Una din modalităţile prin care narcisiştii te pot ataca este să îţi atribuie etichete care nu te caracterizează dar care îi reflectă pe ei. "Eşti neatent cu mine" sau "Eşti un om care se gândeşte numai la el însuşi", sunt afirmaţii cu care te pot lovi, dar care în fapt oglindesc caracterul narcisiştilor. Să nu uităm că narcisiştii cred că totul li se cuvine, că oamenii sunt unelte menite să-i servească şi să le evidenţieze reuşitele, iar orice persoană care eşuează în a-i ridica în ochii celorlalţi este eprcepută ca fiind un inamic.
De aici atacul virulent care poate lua variate forme: manipulare, abuz verbal, bullying, defăimare, critică fără substanţă, minimizarea acţiunilor cu caracter negativ ale narcisistului, ignorarea răului cauzat celorlalţi sau alte provocări directe ori indirecte.
Dacă nu vei fi tu de vină, atunci de vină va fi altcineva. Narcisistul este critic în raport cu ceilalţi evidenţiindu-le minusurile. Făcând asta, narcisistul se poziţionează cu o treaptă mai sus faţă de ei - sunt măreţ deoarece toţi ceilalţi au defecte iar eu nu.
O altă modalitate de atac (indirect) este de a-şi însuşi meritele altora. Narcisiştii nu se ruşinează în a-şi atribui succesul altora ori în a plagia, fura sau copia munca celorlalţi. Pentru a masca acţiunile lor îşi vor acoperi urmele ironizându-i pe ceilalţi sau minimalizând impactul acţiunilor lor. Dacă admiră ceva într-un om sau o realizare a acestuia, narcisiştii se mulţumesc doar a declara cu încredere că ei deja au obţinut acel ceva sau că acel ceva li se cuvine de drept.
Prin urmare un narcisist pictează o imagine pozitivă a sinelui pe care o prezintă societăţii, indiferent dacă asta implică sau nu vicleşuguri, minciuni, distorsionarea adevărului ori minimizarea propriilor defecte. Mulţi narcisişti ajung să fie admiraţi din cauza acestei imagini pe care o construiesc în jurul lor, iar când încep să apară crăpături pe suprafaţa globului fragil ce conţine acea imagine, narcisiştii se înfurie, contestă, acoperă crăpăturile cât pot de bine cu alte minciuni şi - de obicei - atacă alte persoane pentru a distrage atenţia de la castelul din cărţi de joc pe care l-au construit.
Atunci când se simt ameninţaţi ori există un pericol iminent ca imaginea pe care o prezintă lumii să se clatine, narcisiştii te vor ataca spunându-ţi că ai atributele pe care chiar ei le deţin: grandomanie, lipsă de empatie şi alte lucruri care-i caracterizează. Deoarece se tem ca aceste atribute să nu fie văzute în ei de alţii, le vor proiecta conştient sau inconştient asupra ta. Vor face tot posibilul pentru a te discredita şi umili - totul pentru a putea fi primii care atacă. Dacă simt că eşti pe cale să-i dezvălui lumii, cel mai uşor este să ataci pentru ca ulterior, când te aperi, să joace rolul victimelor. Asta se întâmplă deoarece narcisiştii cred că majoritatea oamenilor gândesc ca şi ei şi se vor comporta ca şi ei în situaţii date. Aşa că, temându-se de un posibil atac din partea ta, vor iniţia ei unul pentru a preveni orice acţiune care i-ar putea discredita.
Calculaţi şi machiavelici, narcisiştii nu se tem să joace rolul victimei. După ce te atacă, vor spune celorlalţi că riposta ta i-a rănit şi a fost neprovocată. Vor numi comportamentul tău ca fiind de neacceptat şi se vor prezenta drept cei răniţi şi surprinşi de acţiunile tale, omiţând - desigur - să povestească celorlalţi ce a iniţiat riposta în sine.
Narcisistul caută validare şi nu contează dacă acea validare este reală sau o consecinţă a minciunilor lor. Aşa se face că se vor simţi bine când oamenii le vor lua apărarea şi-şi vor juca rolul mai departe, ajungând la un moment dat să creadă cu adevărat în postura de victimă pe care şi-au creat-o singuri.
Nu în ultimul rând, narcisiştii vor nega până în pânzele albe acuzele care li se aduc. Un mod preferat de abordare al unei dispute este metoda "ba tu!". Orice caracterizare care le evidenţiază punctele negative va fi întoarsă şi proiectată asupra ta: tu eşti naricisitul, tu eşti cel indiferent, tu eşti cel care-şi atribuie meritele altora.