Părinţi care îi roagă pe anchetatori să le ţină copiii arestaţi, departe de droguri, adolescenţi care se aruncă în gol, accidente, furturi şi violenţe în familie - sunt cazuri deja obişnuite, provocate în ultimii ani de consumul de droguri şi aşa-zise etnobotanice.
În încercarea de a afla amploarea fenomenului, BIHOREANUL a descoperit că numărul dependenţilor este în creştere în întregul judeţ, vârstele consumatorilor sunt tot mai mici, iar posibilităţile de tratament limitate. În lumea drogurilor intră cine vrea şi scapă cine poate…
Piaţa drogurilor
Nu există cifre care să indice numărul consumatorilor de droguri în Bihor, dar că acesta e în creştere este evident. În 2015, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Oradea a avut 30 de dosare pe legea privind "traficul şi consumul ilicit de droguri", în 2016 acestea s-au înmulţit la 43, iar în 2017, doar până în august, erau deja 33. Din cele tot atâtea persoane cercetate în primele 7 luni ale anului, 22 au fost trimise în judecată, una fiind minoră. "Cel mai întâlnit drog de risc în dosarele penale instrumentate la Oradea este cannabisul, iar în categoria drogurilor de mare risc cel mai frecvent este ecstasy", a aflat BIHOREANUL de la structura centrală a DIICOT.
Tot anul acesta, în Bihor, a fost găsită o cultură de cannabis într-o încăpere de 20 mp. Recolta a fost bogată, de 124 de plante, de pe care poliţiştii au recoltat 25 kilograme de materie uscată. DIICOT mai spune, sec, şi că "pe raza judeţului Bihor au fost identificate mai multe persoane asupra cărora au fost descoperite substanţe susceptibile de a avea efect psihoactiv, cunoscute şi sub denumirea de etnobotanice".
Experimente pe copii
Numărul etnobotaniştilor nu este mic, căci, spre deosebire de drogurile "clasice", acestea sunt ieftine, deci accesibile inclusiv adolescenţilor, unii dintre ei chiar copii de 13 ani. Deşi magazinele din oraş au fost închise acum câţiva ani, pliculeţele pot fi procurate uşor. "Toate se produc în China şi ajung în ţară sub formă de sare de baie sau de îngrăşământ pentru flori. N-au nimic "botanic" în ele, nu sunt naturale, ci chimicale. Se pot comanda şi de pe site-urile chinezeşti, dacă ştii să cauţi", afirmă surse judiciare.
Etnobotanicele ajung la dealerii români sub formă de cristale sau de pulbere. Aceştia le dizolvă în acetonă sau diluant şi le pulverizează pe frunzele de ceai de Damiana şi pe tutun, iar apoi le porţionează, le ambalează şi le revând. Pe piaţă, un gram costă circa 50 lei, pe când aceeaşi cantitate de cannabis începe de la 70-80 lei. Una dintre substanţele la modă în Oradea este 5F-MDMB-PINACA, un produs psihoactiv destinat experimentelor chimice, extrem de nociv. Mai nou, cannabisul şi pastilele ecstasy se pot cumpăra şi ele de pe internet, pe Dark Net, o reţea care poate fi accesată doar cu anumite configuraţii software şi unde anonimitatea cumpărătorului e asigurată, iar plata se face prin moneda Bitcoin, nereglementată. Ulterior, marfa comandată ajunge la destinatar prin poştă.
Ademeniţi cu plicuri
De obicei, etnobotanicele se consumă în cercuri restrânse, pe la bloc, în parcuri şi pe malul Crişului. Surse judiciare spun că, pentru a-şi forma clientela, dealerii ies seara pe promenadă sau participă la chefuri, unde împart primele pliculeţe gratuit, "de probă".
Ca să comunice cu clienţii fără a risca să fie interceptaţi, dealerii folosesc telefoane mobile fără cartelă SIM, conectându-se la hotspot-uri publice şi vorbind prin Viber şi Facebook Messenger. Oricum, pedepsele pentru ei, dacă sunt dovediţi, sunt destul de mici - maximum 3 ani de închisoare. Nici consumatorii nu prea au motive de frică. Spre deosebire de cei care preferă cannabis ori ecstasy, "etnobotaniştii" nu pot fi cercetaţi penal pentru consum, aşa încât în dosare ei sunt doar martori.
Preţul extazului
Dependenţii de etnobotanice au, însă, alte pedepse. Efectele acestor substanţe sunt grave: după starea iniţială de "high", ele pot produce agitaţie psihomotorie, tremor, delir, halucinaţii, greaţă, vărsături, dureri stomacale. Unii specialişti spun chiar că etnobotanicele degradează scoarţa cerebrală mai rapid decât heroina, putând cauza chiar moartea. "Dependenţii pot intra în episoade psihotice, rupându-se de realitate. Ca schizofrenicii, pot avea idei delirante, le pot veni diverse idei despre ce ar trebui să facă. Cel mai grav este episodul halucinant imperativ, în care o voce le spune ce să facă. În acest context sau în cel al depresiei post-consum pot chiar să se sinucidă", explică dr. Adrian Bumbu (foto), psihiatru şi membru al Fundaţiei pentru Sănătate, specializat în prevenţia consumului de droguri şi adictologie.
Până în august, la Unitatea de Primire Urgenţe a Spitalului Judeţean au ajuns, prezentând intoxicaţii cu substanţe psihoactive, 63 de persoane, anul trecut înregistrându-se 86 de cazuri, potrivit datelor Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) Oradea, din subordinea Agenţiei Naţionale Antidrog, şi solicitate de BIHOREANUL. Statisticile arată o realitate cruntă: cei mai afectaţi de consumul de droguri sunt adolescenţii între 14 şi 17 ani, din toate categoriile sociale.
Rehidradaţi la Psihiatrie
Deşi necesitatea este evidentă, în Bihor nu există niciun centru pentru tratarea adicţiilor, unde dependenţii să poată fi ajutaţi pe o perioadă îndelungată. În prezent, toxicomanii "în criză" ajung la UPU, unde li se face o testare rapidă pentru depistarea a 12 substanţe. După primele îngrijiri, dacă dependentul e în stare gravă, este transferat la secţia de Terapie Intensivă, iar dacă e mai bine la Spitalul de Psihiatrie.
Aici, însă, sub propria semnătură, pacientul poate refuza internarea. Celor care o acceptă li se face un tratament de rehidratare şi întărire a organismului, dar psihiatrii nu au voie să prescrie tratamente cu substanţe substitutive pentru dependenţii de droguri, precum Metadonă, Suboxonă sau Naltrexonă, ce pot fi prescrise doar la Centrul Antidrog. Aici sunt oferite şi servicii de asistenţă medicală, psihologică şi socială în regim ambulatoriu, dar numai la cerere, confidenţialitatea fiind asigurată. În 2016, asemenea servicii au fost cerute de 93 de persoane, iar în 2017, până în iulie, de 53.
Circuitele plăcerii
Medicamentele substitutive sunt folosite în locul drogurilor "clasice", nu şi al etnobotanicelor, unde tratamentul e greu de stabilit deoarece compoziţia substanţelor se schimbă permanent. "Etnobotanicele sunt foarte greu de antagonizat pentru că ele conţin principii active din toate cele trei grupe psihotrope – psihoanaleptice, psiholeptice şi psihodisleptice", explică dr. Bumbu.
Cum dependenţa e puternică, după ce ies de la dezintoxicare cei mai mulţi consumatori recad în păcat. "Există nişte circuite ale plăcerii, care se restartează şi după dezintoxicare. Desensibilizarea la droguri se face în internări de lungă durată în aşa numite centre post-cură", spune psihiatrul.
Iniţiativă pentru adicţii
În primăvara acestui an, la iniţiativa consilierilor PNL, în frunte cu Dacian Foncea (foto), Consiliul Judeţean Bihor şi-a dat acordul de principiu pentru înfiinţarea unui Centru de Adicţii cu 12 paturi la Spitalul de Psihiatrie din Nucet. "Iniţiativa are mai multe izvoare. În urmă cu mai mulţi ani m-a revoltat cazul unor tineri din centrul de plasament de pe Traian Lalescu, cu comportament agresiv, care se drogau cu etnobotanice chiar în incinta acestuia. Le primeau în colete pe care le ridica portarul!", spune Foncea, care a căutat un loc unde dependenţii să fie trataţi, departe de tentaţii şi de dealeri, care îi caută chiar şi prin spitale. "La Nucet ar fi varianta cea mai bună. Acolo se poate înfiinţa o secţie separată, unde să primească tratamente pe perioadă îndelungată", spune consilierul.
Totodată, mai mulţi medici, între care şi dr. Adrian Bumbu, militează pentru înfiinţarea unei secţii pentru adicţii, cu acces controlat, şi la Spitalul Municipal din Oradea, pentru dependenţii degradaţi fiziologic care necesită nu doar terapii post-dezintoxicare, ci şi îngrijiri de diferite specialităţi medicale. Deocamdată, însă, ambele iniţiative sunt în stadiu incipient. În timp, nenorociţii care au ajuns la dependenţă au şanse tot mai mici de a scăpa din capcană...
FUMURI FATALE
Îndemnaţi la sinucidere
Doi tineri orădeni, Iosif Bocioc (16 ani) şi Rafael Popuş (15 ani), s-au aruncat în gol, acum doi ani, de pe un bloc turn din strada Sovata. Anchetatorii au găsit în buzunarele unuia dintre ei o pungă cu prenadez, iar pe acoperişul blocului mucuri de ţigări şi cuie. După tragedie, o prietenă de-a lor, tot dependentă, s-a destăinuit BIHOREANULUI, spunând că se drogau cu toţii după orele de şcoală. Depresia şi stările halucinogene provocate de etnobotanice au făcut-o şi pe ea să încerce să-şi ia viaţa, fiind oprită la timp de sora ei. În urmă cu aproximativ o lună, un alt adolescent, Raul Popuş (16 ani), şi-a pus capăt zilelor lăsându-se decapitat de tren. Era chiar fratele unuia dintre adolescenţii care săriseră de pe bloc acum doi ani. Apropiaţii spuneau că Raul ar fi avut probleme tot cu etnobotanicele, dar s-ar fi lăsat.