Valul de pensionări a afectat serios structurile din Bihor aflate în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor din Bihor. Sute de poliţişti, poliţişti de frontieră, pompieri, jandarmi şi gardieni de penitenciar s-au cerut brusc în rezervă, ca să poată beneficia de pensii care în numerose cazuri depăşesc salariile pe care le încasau.

Motivul? Din 15 septembrie a intrat în vigoare o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului, prin care toate pensiile speciale, cu excepţia celor ale magistraţilor, au fost limitate la media salariilor ori soldelor nete încasate de beneficiari, iar pe viitor nu mai pot fi majorate prin raportare la creşterile salariale din sistem, ci doar la indicele de inflaţie...

Privilegiaţii din sistem

Până la 15 septembrie, Legea 223/2015, privind pensiile militare, acorda angajaţilor din Armată, Poliţie şi SRI condiţii preferenţiale de pensionare. Concret, viitorii pensionari îşi puteau alege singuri ca bază de calcul a pensiei 6 luni consecutive din ultimii 5 ani, aveau un spor de 1% pentru fiecare an lucrat în plus peste cei 25 obligatorii, iar suma rezultată se majora cu 10, 15 sau 20 de procente, în funcţie de semnul onorific acordat aferent vechimii. Ca urmare, în MAI pensia medie ajungea la 2.651 lei, iar maxima la 15.831 lei (de 15 ori peste salariul minim net pe economie şi de 5 ori peste pensiile profesorilor universitari).

O altă anomalie a Legii pensiilor militare permitea pensionarea chiar şi la 45 de ani, dacă beneficiarii au minimum 25 de ani de activitate, pentru că li se lua în calcul o vechime completă, beneficiarii câştigând astfel 20 de ani de pensie în plus faţă de un civil. De pildă, Mihai Urda, ofiţer judiciarist în cadrul DNA Oradea, s-a retras toamna trecută la doar 49 de ani, cu o pensie de 10.000 lei (peste salariul şefului DNA Oradea), de aceleaşi beneficii bucurându-se de la 1 martie anul acesta şi colegul său Vasile Marc.

Ce înseamnă asta? Că la 70 de ani, când un angajat din sistemul de stat de aceeaşi vârstă va încasa o primă pensie, modestă sau sub limita subzistenţei, un ofiţer retras va fi adunat din pensii peste 500.000 euro.

Mai hoo!...

Legea permitea, de asemenea, corelarea majorării pensiilor cu creşterile salariale. Altfel spus, pensiile speciale se indexau în funcţie de salariul unui angajat activ cu o funcţie similară celei deţinute anterior de pensionar. Ca urmare, cu câte procente creştea salariul unui comisar şef, cu acelaşi procent creştea şi pensia unuia retras chiar şi acum 10 ani. Urmarea? O pensie de serviciu stabilită la circa 7.000 lei în anul 2010 a ajuns la 22.000 lei în 2017 ca urmare a indexării cu creşterile salariale ulterioare pensionării.

Pentru a elimina inechităţile dintre pensionari, dar şi fiindcă unele pensii de serviciu au crescut în ultimii ani şi cu 300%, în luna august a acestui an actul normativ a fost modificat printr-o Ordonanţă de Urgenţă. Aceasta nu a micşorat pensiile de serviciu deja aflate în plată şi nu a modificat nici baza de calcul, vârsta şi vechimea avute în vedere la depunerea cererii de pensionare, dar a stabilit că valoarea netă a pensiei de serviciu nu va mai putea depăşi media soldelor ori salariilor nete cuprinse în baza de calcul a pensiei. Totodată, Ordonanţa 59/2017 a mai stabilit că pensiile de serviciu nu se vor mai majora anual prin raportare la creşterile salariale, ci numai în funcţie de coeficientul de inflaţie.

Fugiţi!

Actul normativ, aplicat din 15 septembrie, se referă în principal la pensiile militare, ale personalului MAI, MApN şi serviciilor de informaţii. Ca urmare, înainte de intrarea în vigoare a Ordonanţei, de teamă că nu vor mai avea "bătrâneţi" îmbelşugate, sute de poliţişti, jandarmi, poliţişti de frontieră, pompieri bihoreni, dar şi angajaţi ai Penitenciarului Oradea, au fugit la pensie.

La Jandarmeria Bihor, de pildă, dacă în alţi ani se pensionau 1-2 cadre, în primele 9 luni din 2017 au trecut în rezervă 42 de militari, dintre care 30 sub vârsta de 50 de ani. Printre pensionari se numără inclusiv şefii instituţiei - fostul inspector şef Petru Lung şi fostul adjunct Adrian Cîmpeanu - ambii trecuţi în rezervă discret, pe 30 august. Atât de discret încât noua conducere a unităţii, formată din maiorul Ioan Bogdan, fost purtător de cuvânt al instituţiei, şi din locotenent colonel Claudiu Seica, fost şef al Biroului Cercetare-Documentare, au anunţat schimbarea abia după două săptămâni, pe 12 septembrie.

Schimbare de gardă

Situaţia e similară la Penitenciar. Dacă în 2016 s-au pensionat de aici 27 de angajaţi, în 2017, până la 15 septembrie, au plecat din sistem 42, în frunte cu şeful unităţii, comisarul şef Ioan Ilea, locul său fiind luat de Paul Marius Hliban, fost şef la Penitenciarul Botoşani.

Valul de pensionări a atins şi Inspectoratulul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea, de unde în vară au plecat 66 ofiţeri şi subofiţeri, în frunte cu adjunctul ITPF, Ovidiu Gherman, mai mulţi decât în tot anul 2016, când au ieşit la pensie 65 de cadre.

Situaţia este similară şi la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Crişana, de unde începând în ultimul an au trecut în rezervă 16 ofiţeri şi 61 subofiţeri, printre care şi fostul şef al unităţii, generalul Ioan Baş, înlocuit de fostul său prim-adjunct, colonelul Sorin Caba.

De departe, cele mai multe pensionări le-a înregistrat, însă, Inspectoratul de Poliţie Bihor. Dacă în 2016 de aici s-au pensionat 163 cadre (42 ofiţeri şi 121 subofiţeri), în primele 8 luni ale acestui an au plecat alte 90 (26 ofiţeri şi 64 subofiţeri). Majoritatea, 50 la număr, au "dezertat" din sistem în perioada 1 iulie – 15 septembrie, adică din momentul în care Guvernul şi-a anunţat intenţia de a plafona pensiile speciale până la noua Ordonanţă.

Buluceală

Între pensionaţi se află ofiţeri cu experienţă. Celor plecaţi anul trecut (precum fostul şef al Serviciului de Investigaţii Criminale, Iosif Mante, şeful Poliţiei Marghita, Dumitru Buboi, cel al Serviciului Rutier, Dorin Sava, al Biroului Rutier Oradea, Valentin Pănescu, al Criminalisticii, Nicolae Şerfezeu, al Poliţiei Săcueni, Nicolae Ivan, ori al Poliţiei Salonta, Sorin Maghiar), în acest an li s-au adăugat şi alţii: adjunctul şefului Inspectoratului Judeţean, Eugen Boc, şeful Poliţiei Rurale Ştei, Sabin Mocioran, şeful Poliţiei Săcueni, Octavian Negruţi, şeful Poliţiei Ştei, Sorin Magda, şeful Poliţiei Valea lui Mihai, Radu Silaghi, şi şeful Postului de Poliţie Biharia, Viorel Indrei. Acesta din urmă este fratele fostului şef al Poliţiei Beiuş, Remus Indrei, retras astă-toamă la vârsta de numai 47 de ani, înainte ca DNA să-l pună sub inculpare şi să-l trimită în judecată pentru corupţie.

Liviu Popa, fostul șef al Poliției BihorLa fel de grăbit să se pensioneze a fost şi chestorul Liviu Popa (foto), judecat pentru corupţie în acelaşi dosar cu Indrei. Cu o vechime de 21 de ani în Poliţie, Popa s-a pensionat pe 1 mai şi va beneficia de o pensie specială care va depăşi 10.000 lei lunar, iar asta chiar dacă judecătorii îl vor găsi vinovat pentru acuzele care îi sunt aduse de DNA şi îl vor condamna. Doar a muncit pentru bănetul ăsta, nu?


PRIVILEGIAŢI
"Bătrâneţe" fără griji

BIHOREANUL a prezentat în luna martie şi situaţia "pensiilor nesimţite" încasate de foştii magistraţi, parlamentari, auditori ai Curţii de Conturi, militari, poliţişti şi angajaţi ai SRI, unii ieşiţi din sistem din motive penale, dar beneficiari ai unor venituri ce le permit, la vârste sub 50 de ani, ca într-un deceniu să devină milionari din pensii.

La momentul respectiv, în Bihor erau circa 4.000 de asemenea beneficiari, cu pensii chiar şi de peste 20.000 lei, în timp ce 144.218 pensionari civili din judeţ abia primeau o pensie medie lunară de 882 lei.

De departe, cei mai privilegiaţi sunt magistraţii. Potrivit datelor BIHOREANULUI, în ianuarie 2017, în evidenţele Casei de Pensii Bihor erau cuprinşi 88 foşti magistraţi, dintre care 53 cu pensii de peste 10.000 lei, iar 4 cu pensii mai mari de 20.000 lei, deci cât 25 de pensionari obişnuiţi la un loc.

Unii pensionari speciali au ajuns la asemenea sume retrăgându-se din activitate în lunile în care au încasat o serie de sporuri prevăzute tot de legi "speciale" şi primite după hotărâri judecătoreşti, cum este cazul fostului procuror DNA Dan Chirculescu şi a soţiei sale, Magda Chirculescu, de la DIICOT. Mulţumită unor sporuri încasate chiar înainte de ieşirea la pensie, fiecare beneficiază acum de pensii nete de peste 17.000 lei, care le-ar permite să-şi cumpere în fiecare an câte o casă, iar în 12 ani să devină milionari în euro.

Fără sporuri, pensiile le-ar fi fost evident ceva mai mici, dar oricum uriaşe. Spre exemplu, fosta preşedintă a Curţii de Apel Oradea, Dana Cigan, retrasă în 2014, încasează lunar 12.000 lei, iar Traian Munteanu, fost judecător la aceeaşi instanţă, "doar" 10.000 lei.