Printr-un comunicat postat pe site, Curtea Constituţională precizează că în ziua de 27 februarie a.c. Curtea, cu majoritate de voturi, a constatat că a existat şi există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi Guvernul României, generat de acţiunea procurorilor de a-şi aroga atribuţia de a verifica legalitatea şi oportunitatea unui act normativ, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017, cu încălcarea competenţelor constituţionale ale Guvernului şi Parlamentului, prevăzute de art. 115 alin. (4) şi (5) din Constituţie, respectiv ale Curţii Constituţionale, prevăzute de art. 146 lit. d) din Constituţie.

Curtea Constituţională a constatat că aprecierea oportunităţii adoptării unei ordonanţe de urgenţă, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat (Guvernul României), care poate fi cenzurat doar în condiţiile prevăzute expres de Constituţie, respectiv doar pe calea controlului parlamentar, exercitat potrivit art. 115 alin. (5) din Constituţie.

Pe de altă parte, sub aspectul controlului asupra legalităţii/constituţionalităţii ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului (atât sub aspectul procedurii de adoptare, cât şi al conţinutului normativ), singura autoritate abilitată să efectueze această verificare este Curtea Constituţională, nicio altă instituţie publică neavând competenţa materială în acest domeniu.

În fine, Curtea a reţinut că, în acord cu Raportul privind "Relaţia dintre răspunderea politică şi răspunderea penală în ceea ce priveşte activitatea membrilor Guvernului" (adoptat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept - Comisia de la Veneţia, cu ocazia celei de-a 94-a Sesiuni Plenare, desfăşurate la Veneţia, în 8-9 martie 2013), într‐un stat de drept, guvernat de principiul separaţiei puterilor, standardul de bază ar trebui să prevadă ca procedura penală să nu fie folosită ca sancţiune pentru divergenţele politice.

În consecinţă, pentru deciziile lor politice, miniştrii trebuie traşi la răspundere prin mijloace politice, iar nu prin mijloace de drept penal. Decizia urmează a fi redactată şi publicată în Monitorul Oficial.