Două milioane de euro pe zi, 250.000 euro pe oră, 4.100 euro pe minut! Săptămâna trecută, municipalitatea orădeană s-a transformat în maşină de cheltuit bani. În doar 5 zile lucrătoare, Primăria a plătit 20 milioane euro, numai ca să nu rămână cu ei în cont.

Motivul? Din 2018, Guvernul Tudose introduce un sistem de pedepsire a administraţiilor locale care încheie anul pe plus. "Noile măsuri fiscale sancţionează tocmai primăriile performante, care reuşesc să atragă venituri şi să facă economii", acuză primarul Ilie Bolojan.

Compensare cu minus 

Ai bani, ai probleme! "Revoluţia fiscală" a Guvernului Tudose prevede măsuri penalizatoare tocmai la adresa administraţiilor locale care au venituri proprii şi fac economii. Prin diminuarea de la 16% la 10% a impozitului pe venit aplicat angajaţilor din fiecare localitate, bugetele pentru investiţii ale primăriilor vor scădea anul viitor cu 30%.

Dintr-o singură lovitură, Oradea va pierde peste 9 milioane euro în fiecare an, bani din care s- ar fi putut construi anual câte un pod nou peste Crişul Repede şi câte un pasaj peste şoseaua de centură. "Este cea mai dură măsură luată de un guvern împotriva administraţiilor locale în ultimii 10 ani", susţine primarul Ilie Bolojan (foto).

Pentru a acoperi parţial pierderile bugetelor locale, Guvernul a promis compensarea veniturilor nerealizate de acestea până la nivelul din anul 2016, cu o menţiune perversă: din suma alocată se scade excedentul bugetar! În cazul Oradiei, din alocările ce vor fi acordate în primul semestru al anului viitor, Guvernul va scădea jumătate din excedentul de peste 10 milioane euro cu care municipalitatea a încheiat anul 2016. Cum sumele care vor fi virate în al doilea semestru vor fi calculate în funcţie de excedentul din 2017, Primăria s-a luptat săptămâna trecută să cheltuie toţi banii, aşa încât să închidă anul pe zero!

Goana după datorii 

Întrucât municipalitatea nu poate achiziţiona peste noapte bunuri sau servicii, economiştii Primăriei au răscolit contabilitatea în căutarea unor datorii aferente împrumuturilor contractate sau lucrărilor încă neplătite.

Hotărât să nu lase un leu în vistierie, Bolojan a convocat lunea trecută Consiliul Local ca să aprobe plăţi de 18 milioane euro din cele 20 milioane euro aflate în conturile oraşului. Cea mai mare sumă - 7,9 milioane euro - a vizat plata cu 4 ani mai repede a creditului luat în 2008 de fostul primar Petru Filip de la banca Dexia pentru achiziţia celor 10 tramvaie Siemens.

Pe listă au mai figurat şi plăţi de 4,8 milioane euro către Luxten pentru lucrările de extindere a reţelei de iluminat. "Pe lângă riscul pe care îl implică creşterea continuă a preţului valutei, avem avantajul de a economisi 700.000 euro doar din dobânzile pe care nu le mai plătim către Dexia şi încă aproximativ 50.000 dolari din cele prevăzute în contractul cu Luxten", a argumentat directorul economic Eduard Florea (foto).

Convinşi de acesta, consilierii locali au mai aprobat fără discuţii şi rambursarea anticipată a unui credit de 1,5 milioane euro contractat cu BRD şi a unui împrumut de 500.000 euro luat de la Ministerul Finanţelor pentru cofinanţarea proiectelor europene din precedentul ciclu bugetar. În aceeaşi şedinţă, consilierii au aprobat şi capitalizarea Termoficare cu circa 3,2 milioane euro, bani din care anul viitor societatea va achiziţiona terenuri sau clădiri care ar putea fi executate silit în urma falimentului iminent al Electrocentrale.

Cu frâna trasă 

BIHOREANUL a aflat că Primăria a ajuns să toace 20 milioane euro în doar câteva zile nu atât pentru că veniturile oraşului ar fi explodat, cât pentru că a făcut cheltuieli sub aşteptări. Zeci de investiţii programate pentru anul acesta nu au mai avut loc din diverse motive. Anul 2017 a fost unul prost pentru atragerea de fonduri europene. "În multe cazuri ghidurile de finanţare şi apelurile de proiecte au apărut prea târziu ca să mai ajungem în faza de a da bani pentru lucrări efective", spune şeful Direcţiei de Proiecte, Marius Moş (foto).

Spre exemplu, proiectele de reabilitare termică a spitalelor Judeţean şi Municipal, a liceelor Ortodox şi Onisifor Ghibu, precum şi a Grădiniţei 20, estimate la 5 milioane euro, sunt şi acum pe masa finanţatorilor. "Au trecut de faza evaluării, au fost punctate, dar n-am ajuns să plătim decât pentru studiile de fezabilitate şi pentru alte documentaţii", spune Moş. Din acelaşi motiv a fost amânată pentru anul viitor reabilitarea termică a încă 48 de blocuri, a casei Darvas La Roche şi a viitorului muzeu al masoneriei.

În plus, municipalitatea a reportat lucrări deja începute, precum reabilitarea dealului Ciuperca şi finalizarea drumului rapid, şi abia s-a apucat de exproprierile necesare pentru continuarea drumului expres până la Real II. De parcă nu era de ajuns, Primăria a ratat finanţarea europeană cerută pentru refacerea zidurilor Cetăţii, pentru că nu a dovedit dreptul de proprietate asupra lor, iar acum se judecă cu finanţatorul.

De făcut în 2018...

Lista lungă a investiţiilor amânate mai include lucrările pentru extinderea liniei de tramvai de-a lungul pârâului Peţa şi pentru strămutarea Pieţei Obor peste şoseaua de centură, deoarece în lipsa unor oferte acceptabile licitaţiile au trebuit reluate. Primăria a mai reprogramat achiziţionarea unor staţii de degazare a apei pentru noua centrală pe gaz şi a unei staţii chimice de tratare a apelor care ies din CET deoarece investiţiile sunt încă în faza de licitaţie, dar şi fiindcă se mai gândeşte dacă finanţează sau nu modernizarea cazanului 1, preluat de la vechea centrală. "Investiţia a fost stopată până la finalizarea studiului de fezabilitate care va stabili dacă este mai rentabil să investim în acest cazan sau să achiziţionăm o nouă turbină pe gaz, care să producă şi curent electric", explică directorul Termoficare, Stănel Necula.

Amânate din 2017, toate aceste lucrări vor figura cu prioritate pe lista investiţiilor de anul viitor. În fond, au documentaţiile pregătite şi sunt în diferite faze de contractare. Poate, aşa, primarul Bolojan îşi va completa mai uşor şi lista cu cele 100 de proiecte dedicate Centenarului...

"FEBRA" CUMPĂRĂTURILOR
Trezoreria, în colaps

Conştienţi că banii aflaţi în conturile localităţilor la finele anului sunt pierdere curată, primarii din toată ţara au declanşat săptămâna trecută cursa pentru cheltuirea lor cât mai grabnică. Şi nu doar primarii, căci la fel au făcut şi şefii instituţiilor deconcentrate, care pentru a nu fi nevoiţi să-i înapoieze se străduie să toace în ultimele două săptămâni din an toţi banii primiţi de la "centru". Urmarea? Finanţele din toată ţara au fost asaltate cu cereri de plată. "Sistemul electronic de raportare a situaţiilor financiare din sectorul public - Forexbug - prezintă disfuncţionalităţi din cauza accesărilor masive specifice perioadei de sfârşit de an", a anunţat prefectul Ioan Mihaiu, fost şef al Finanţelor bihorene. Concret, în condiţiile unei capacităţi maxime de 3.000 de accesări simultan, în primele două zile de săptămâna trecută au avut loc peste 13.000 de accesări concomitent.