Primarul Ilie Bolojan vrea să "privatizeze" parcările din Oradea. Prinsă între zecile de şantiere în derulare şi dificultatea de a contracta credite pentru altele, municipalitatea caută un partener dispus să investească în noi parcări şi să le administreze pe cele existente.

"Căutăm o formulă să aducem unul dintre marii operatori de parcări europeni în Oradea", spune Bolojan. La solicitarea lui, Consiliul Local şi-a dat săptămâna trecută acordul de principiu.

"Maşinile" de bani

Sistemul a funcţionat ani de zile. Întâi Primăria a tras dungi pe asfalt şi a impus taxe, apoi a introdus parcările de 2 ore ca să crească rulajul maşinilor, după care a inventat parcările de domiciliu, pentru ca într-un final să construiască primele parcări supraetajate lângă Palatul de Justiţie şi Piaţa Rogerius. 

Posibilităţile diverse de plată, cu tichet, card sau SMS, dublate de înăsprirea controalelor şi majorarea treptată a amenzilor, au crescut veniturile din parcări cu 20% în fiecare an. Încasările de 9,9 milioane lei din 2016 au ajuns la 13,7 milioane lei în 2017, la 16,5 milioane lei în 2018, iar 2019 a depăşit deja recordul anului trecut. 

Conducerea municipalităţii s-a lăudat constant cu afacerea făcută, deşi nu era tocmai meritul ei. Încasările au urcat natural, pe fondul unor "investiţii" minimale în vopsea şi asfalt, al exploziei parcului auto din oraş (de la 52.123 maşini în 2004 la 108.394 în 2018) şi al creşterii numărului de parcări cu circa 2.000 locuri pe an, până la 29.000 în prezent. 

Fără variante 

Realitatea din spatele cifrelor e însă îngrijorătoare. Şantierele deschise şi proiectele de extindere a zonelor pietonale au desfiinţat în ultimul an circa 500 de locuri de parcare tocmai din centrul oraşului. În condiţiile în care parcajul subteran din strada Independenţei (460 locuri) este în lucru de 4 ani, cel supraetajat din strada Braşovului (395 locuri) abia are desemnat constructorul, iar cel de la stadionul Voinţa (336 locuri) e încă în licitaţie, la ore de vârf şoferilor le este imposibil să găsească locuri libere.

Situaţia e cu atât mai complicată cu cât municipalitatea nu poate finanţa noi parcări. "Nu există fonduri europene pentru construcţia de parcări, iar Curtea de Conturi ne-a interzis să mai folosim ca variantă de finanţare soluţia creditului furnizor, în care constructorul lucra pe banii săi şi îi recupera eşalonat ulterior", explică directorul economic al Primăriei, Eduard Florea (foto).

Un exemplu este viitoarea parcare din Centrul Civic (265 locuri) rămasă fără fonduri UE după ce finanţatorul a respins clasificarea ei ca Park & Ride, în care şoferii lasă maşinile pentru a folosi transportul în comun, pentru că nu e situată la marginea oraşului, iar Primăria nu poate lua credit pentru construirea ei. "Orice împrumut trebuie aprobat de o comisie centrală care are impus un plafon naţional. Anul trecut limita a fost de 800 milioane lei, sub ceea ce ceruse doar Bucureştiul singur", explică Florea.

Primărie, caut partener

Lipsită de mijloace, municipalitatea este în căutarea unui partener care să-şi asume construirea de noi parcări şi administrarea celor existente. "Până facem parcările din banii noştri poate dura 20 de ani, dar nouă ni le trebuie acum", spune viceprimarul Florin Birta (foto).

Pe lângă cele trei parcaje din centru aflate în diferite faze, care ar urma să fie preluate de investitor, Primăria îşi doreşte unul pe 5 niveluri (516 locuri) lângă Spitalul Judeţean, al cărei cost s-ar putea ridica la 7,7 milioane euro, în curtea Primăriei (3,6 milioane euro), în strada Iosif Vulcan (3,3 milioane euro) şi lângă Colegiul Onisifor Ghibu (2 milioane euro).

La solicitarea Primăriei, Consiliul Local şi-a dat săptămâna trecută acordul de principiu pentru selectarea unei firme care să facă investiţiile. Fiindcă în România majoritatea asocierilor de acest gen s-au dovedit păguboase, municipalitatea vrea un partener serios. "Avem trei condiţii: să fie un operator global, ca să aibă forţa financiară necesară, să-şi asume investiţiile în cel mai scurt timp, iar orice modificare a tarifelor să se facă numai cu acordul Consiliului Local, singura excepţie fiind actualizarea cu rata inflaţiei", spune Birta.

Tatonări reciproce 

Dacă în primul mandat s-a opus externalizării parcărilor, considerate o fabrică de bani, în ultimii ani primarul Ilie Bolojan (foto) s-a răzgândit. Vizitele făcute în oraşe europene similare ca populaţie, precum Graz (Austria) sau Bruges (Belgia), l-au determinat să caute să atragă în Oradea unul dintre liderii de piaţă, cum ar fi Interparking (Belgia), APCOA (Germania) sau Vinci (Canada).

După tatonări repetate cu fiecare companie, primii paşi concreţi au fost făcuţi în urmă cu două săptămâni, când reprezentanţii Interparking au vizitat Oradea la invitaţia primarului. Belgienii au ales să prospecteze oraşul pentru gradul ridicat de conformare al orădenilor la plata parcărilor, încasările în creştere de pe urma acestui serviciu şi infrastructura deja existentă.

Reprezentanţii operatorului au refuzat, însă, să-şi asume construirea unui lanţ de parcări, sugerând că ar prefera să ridice întâi doar una singură şi să continue investiţiile după ce aceasta se va dovedi rentabilă. În ce priveşte încasările, investitorii şi-ar dori majorarea taxelor de parcare cu 5-10% în primii 2-3 ani, urmând ca apoi să fie indexate cu rata inflaţiei. În această fază a discuţiilor, redevenţa care ar urma să fie plătită bugetului local n-a fost dezbătută. Belgienii au refuzat să se pronunţe asupra unui eventual parteneriat, dar s-au arătat atraşi de idee, aşa că rămâne de văzut dacă firma se va înscrie la viitoarea licitaţie.

La întâlnire au luat parte inclusiv reprezentanţi ai grupurilor PNL şi UDMR din Consiliul Local, PSD-iştii neonorând invitaţia.

"Numărul amenzilor va creşte!" 

Reprezentanţii opoziţiei oricum nu sunt încântaţi de perspectiva externalizării parcajelor. "Eu nu cred că o firmă privată va accepta să lase stabilirea tarifelor la mâna Primăriei. Preţul e singura modalitate prin care îşi poate recupera investiţiile făcute", spune consilierul UDMR Kirei Melinda, care e convinsă, în plus, că interpunerea unui agent economic între Primărie şi cetăţean va duce la scumpiri. "Firma nu e asociaţie de caritate şi nu poate lucra pe zero, trebuie să facă profit, iar asta va implica majorarea tarifelor actuale".

La fel crede şi Liviu Sabău (foto), liderul grupului PSD. "Odată cu externalizarea parcărilor, numărul amenzilor date va creşte. Firma va dori să facă bani şi îi va face pe spinarea orădenilor", prezice Sabău. Nu că Primăria nu ar face-o şi în prezent. Singura diferenţă e doar lipsa excesului de zel din partea controlorilor şi faptul că banii merg la bugetul local...

AFACERE DE MILIOANE
20
milioane lei va încasa anul acesta Primăria din taxe şi amenzi de parcare

PE BANI MĂRUNŢI
Afacere de cursă lungă

Autorităţile locale nu au o practică unitară în gestionarea parcărilor. Potrivit unui studiu din septembrie al Consiliului Concurenţei, unele primării (Cluj, Craiova, Iaşi, Oradea) le administrează singure, altele (Braşov, Piatra-Neamţ, Reşiţa) le-au atribuit prin licitaţii unor firme, iar altele (Constanţa, Timişoara, Focşani) le-au încredinţat unor operatori din subordinea consiliilor locale.

Dată fiind durata mare a contractelor de concesiune (11 ani în Timişoara şi 30 ani în Constanţa), Consiliul Concurenţei acuză lipsa unei competiţii reale în domeniu. Studiul scoate la iveală şi diferenţe majore între redevenţele încasate. Spre exemplu, firma Confort Urban şi-a asumat iniţial plata a 50% din profit către Primăria Constanţa, după care în perioada 2014-2016 a închis pe pierdere şi n-a plătit nimic, iar în Braşov firma de profil plăteşte oraşului 35% din încasări, dar nu mai puţin de 100.000 lei pe an.