În primul mandat de preşedinte al României, Klaus Iohannis a blocat capturarea României de către PSD, punând bazele "României normale". În următorii 5 ani, preşedintele Klaus Iohannis va construi "România normală", alături de Guvernul PNL.

Klaus Iohannis are experienţa necesară şi stie ce are de făcut pentru a fi un preşedinte care să reprezinte eficient interesele românilor. Şeful statului a dovedit în primul mandat că are capacitatea de a ţine România pe drumul drept, chiar şi în condiţii vitrege.

Imediat după alegerile din 2016, PSD a început războiul cu România, pregătind ordonanţa 13 privind amnistia şi graţierea, prin care ar fi fost salvaţi mai mulţi inculpaţi, inclusiv Liviu Dragnea, acuzat de abuz în serviciu. Klaus Iohannis a câştigat o primă bătălie, alături de români. Pe baza Constituţiei, şeful statului a mers la şedinţa Executivului şi a vorbit despre cei "doi elefanţi", solicitând ca cele două acte normative să nu fie adoptate. PSD a aprobat ordonanţa într-o altă şedinţă de guvern, de data aceasta ţinând secret faptul că subiectul era pe ordinea de zi. Preşedintele Klaus Iohannis a ieşit în stradă, alături de sute de mii de români indignaţi, iar Guvernul PSD a abrogat ordonanţa 13.

Au urmat alte bătălii, pentru a proteja legislaţia anti-corupţie, atacată de PSD pe toate fronturile, fie că vorbim de legile justiţiei, Codul Penal, Codul de procedură penală sau de legea ANI.

Blocarea legilor în favoarea infractorilor

Klaus Iohannis a fost preşedintele care a folosit, cel mai des, atribuţiile constituţionale de a superviza corectitudinea unor acte normative.

Constituţia îi oferă preşedintelui dreptul să ceară reexaminarea unor legi şi Klaus Iohannis şi-a exercitat această atribuţie de 85 de ori, mai mult decât în mandatul anterior al fostului preşedinte. Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională (CCR) în legătură cu  75 de acte normative, aprobate de majoritatea parlamentară. 52 din sesizări au fost admise. Anterior, fostul preşedinte Traian Băsescu a avut, în 10 ani de mandat, 32 de sesizări ale CCR, dintre care 18 respinse şi 14 admise.

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat, alături de PNL, Comisia de la Veneţia în privinţa modificărilor aduse Legilor justiţiei şi Codurilor penale.

Preşedintele Klaus Iohannis, a convocat, potrivit atribuţiilor constituţionale,  Referendumul din 26 mai 2019, pentru interzicerea amnistiei şi graţierii, a modificărilor aduse prin ordonanţe legislaţiei din justiţie şi a legilor penale şi introducerea posibilităţii sesizării CCR şi de alte instituţii decât Avocatul Poporului. Peste 6 milioane de români au răspuns afirmativ la întrebările preşedintelui şi, ca un prim efect, la propunerea PNL, Parlamentul a respins legea amnistiei şi graţierii, pe care PSD o ţinea la sertar.

România normală

Rezultatelele de la euroalegeri şi de la referendum au dus la pierderea majorităţii de către PSD. Parlamentul a aprobat moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă, iar Klaus Iohannis l-a putut desemna premier pe Ludovic Orban, inaugurând un parteneriat cu Guvernul pentru construirea "României normale".

Klaus Iohannis este preocupat şi de drepturile românilor din afara graniţelor. A solicitat şi a obţinut reforma sistemului electoral pentru a permite votul românilor din străinătate, fără cozi şi alte umilinţe la care au fost supuşi cetăţenii români de guvernările PSD. Noua legislaţie prevede simplificarea votului prin corespondenţă, program de vot extins pe trei zile, înfiinţarea de noi secţii, menţinerea programului de vot şi după ora 21 în cazul în care sunt cozi la vot.

În al doilea mandat, Klaus Iohannis îşi propune să continue pe bazele puse deja în primul mandat. De data aceasta, în parteneriat cu Guvernul PNL. Un amplu proces de audit al instituţiilor din sfera administraţiei publice este indispensabil pentru reconstrucţia credibilităţii şi modernizarea instituţiilor publice.

 Lupta împotriva corupţiei trebuie să continue. Susţinem independenţa justiţiei, promovăm profesionalismul, corectitudinea şi integritatea funcţiei publice, se afirmă în programul preşedintelui Klaus Iohannis.  Revizuirea legilor din domeniul justiţiei este obligatorie pentru a se elimina intervenţiile nocive din ultimii trei ani. Aceste acte normative trebuie să fie puse în acord cu avizele Comisiei de la Veneţia, ale Consiliilor Consultative ale Judecătorilor şi Procurorilor Europeni, precum şi cu rapoartele Comisiei Europene şi GRECO.

Pentru ca actul de justiţie să fie unul de calitate, profesioniştii direct implicaţi trebuie să beneficieze de toate condiţiile necesare, de la infrastructura instanţelor şi parchetelor, a poliţiei judiciare, până la aspecte care ţin de claritatea şi de predictibilitatea legislaţiei.

România normală este o ţară în care primează legea şi unde demnitatea umană este respectată. O ţară unde nu sunt eliberaţi zeci de mii de infractori înainte de termen şi unde nu se intenţionează eliberarea marilor corupţi. Una dintre priorităţile noului Guvern PNL este arbogarea Legii recursului compensatoriu, care a făcut posibile aceste eliberări înainte de termen.

(Advertorial)