Nu mai mult de 50 de oficiali - în frunte cu prefectul Ioan Mihaiu, inclusiv ofiţeri în rezervă şi în retragere - au participat marţi dimineaţă la slujba Te Deum oficiată la Biserica cu Lună de capelanul Garnizoanei Oradea, preotul Mircea Ioniţă, de faţă cu episcopul ortodox al Oradiei şi Bihorului, PS Sofronie Drincec, cu ocazia Zilei Drapelului.

După sfințire, drapelul a fost scos din vechea Catedrală de o gardă formată din şase subofiţeri, urmată de PS Sofronie şi de tot restul alaiului de participanţi spre Primăria Oradea, în bătăile clopotelor celor două biserici din centrul oraşului, Biserica cu Lună, ortodoxă, şi Biserica Sf. Nicolae, catedrala greco-catolică.

În faţa Primăriei, o altă gardă de onoare a aşteptat alaiul, după care prefectul Ioan Mihaiu a transmis de la microfon mesajul ministrului Afacerilor Interne, Carmen Dan, încheiat cu concluzia "că viitorul acestei ţări se bazează pe stabilitate şi înţelepciune".

Mai pasional, istoricul militar colonel (r) dr. Constantin Moşincat a evocat istoria drapelului, începând de la stindardul roman al Împăratului Traian şi până la tricolorul din zilele noastre, adoptat de Comitetul Revoluţionar paşoptist pe Câmpia Libertăţii de la Blaj şi rămas, de atunci, steag naţional al României, citând definiţia marelui Nicolae Iorga: "Pentru românii ardeleni, drapelul, e ca bolta cerului de necuprins".

Ceremonia s-a încheiat cu înălţarea drapelului pe catargul din faţa Primăriei, după ce pânza acestuia fusese sărutată, simbolic, de către prefectul Ioan Mihaiu, primarul Ilie Bolojan, PS Sofronie, vicepreşedintele CJ Traian Bodea şi comandantul Garnizoanei Oradea, locotenent-colonelul Călin Trif.

La festivitate, în faţa Primăriei, au asistat circa 70 de orădeni şi turişti aflaţi în zonă.

Data de 26 iunie a fost aleasă ca Ziua Drapelului României în amintirea zilei când, în timpul Revoluţiei de la 1848, tricolorul roşu-galben-albastru a fost adoptat ca simbol al naţiunii române.

Mădălina Sim, studentă