În cadrul unei campanii denumite EU’re here to stay (în traducere liberă – Suntem aici, în Europa, ca să rămânem), declanşată cu o lună înaintea alegerii unui nou Parlament European pe 26 mai, Biroul de legătură de la Bucureşti al forului legislativ ce-i reprezintă pe cei peste 500 milioane cetăţeni ai UE a organizat la Oradea, joi, la Oradea, o dezbatere despre obiectivele europene şi acţiunile locale pentru atingerea lor.

La eveniment au participat aproximativ 50 de liceeni şi studenţi, dar şi reprezentanţi ai unor instituţii precum Primăria - viceprimarul Mircea Mălan, Universitatea - rectorul Constantin Bungău, Agenţia de Dezvoltare Locală Oradea – directorul Alina Silaghi, precum şi ai unor ONG-uri precum Fundaţia Comunitară Oradea – Sorin Constantin, şi platformei Urbanize Hub – Graţian Mihăilescu.

Oradea, impresionantă

Moderatorul dezbaterii, jurnalistul Dan Cărbunaru, de la platforma Calea Europeană, a lăudat Oradea pentru succesul atragerii de fonduri UE, afirmând că oraşul e o dovadă a beneficiilor apartenenţei României la UE, fiind de altfel pe primul loc în ţară la acest capitol, cu 620 milioane euro atraşi până în prezent, cea mai mare sumă pe cap de locuitor. „Este realmente impresionant ce a reuşit să facă Oradea în 10 ani”, a spus Cărbunaru, provocându-i pe viceprimarul Mircea Mălan şi pe rectorul Constantin Bungău să explice nu doar ce presupune acest succes, ci şi ce alte obiective vizează municipalitatea şi Universitatea.

„Este suficient să ne gândim cum ar fi fost Oradea fără parcurile industriale, fără drumul expres, fără Piaţa Unirii şi Cetatea reabilitate, fără noul sistem de termoficare, toate realizate cu fonduri europene. Urmează investiţii masive în cele două spitale, pentru dotarea Centrului Oncologic, pentru realizarea unui Centru de Transfer Tehnologic la Universitate, pentru reabilitarea a noi zone din centru, a noi pasaje supraterane şi subterane, a şcolilor”, a spus Mălan.

La rându-i, rectorul Bungău a afirmat că Universitatea „încearcă să se înscrie în aceeaşi dinamică pe care este şi oraşul”, pregătind proiectul unui Campus Smart „foarte ambiţios şi de durată”, proiecte pentru reabilitarea tuturor spaţiilor universitare, pentru creşterea accesului studenţilor şi profesorilor la carte în format digital.

Avantajele apartenenţei la UE

După punerea în temă a celor doi oficiali, moderatorul a deschis dezbaterile amintind că România datorează un progres uluitor statutului său de stat membru UE, pentru că în 2007 ţara noastră avea un PIB de abia 31% din media PIB european (doar 48 miliarde dolari), iar anul trecut a ajuns la 69% din media PIB european (peste 200 miliarde euro).

Creşterea nivelului de trai este, aşadar, o consecinţă directă a apartenenţei la UE, care a permis României să se dezvolte folosind banii europeni pentru investiţii, aşa încât în prezent aproape 70% din fondurile investite în ţara noastră sunt fonduri UE.

Concomitent, însă, a subliniat moderatorul, bunăstarea nu poate fi concepută în afara sau în absenţa libertăţii de gândire, de expresie şi de circulaţie – a persoanelor, mărfurilor şi mai ales ideilor, toate acestea fiind valori definitorii ale UE.

Curioşi şi insistenţi

Când le-a venit rândul să pună întrebări, liceenii şi studenţii s-au dovedit atenţi la actualitate şi pragmatici, chiar dacă nu toate problemele puse de ei au vizat direct teme europene. Un tânăr originar dintr-o comună din nordul judeţului, de pildă, a vrut să afle de ce, deşi fondurile UE pot fi accesate de toate administraţiile, judeţul a rămas mult în urma dezvoltării Oradiei. „Noi, care nu suntem din Oradea, când ne întoarcem acasă şi vedem ce este în restul judeţului, ne plânge inima de durere când vedem că acolo nu este dezvoltare”, a spus tânărul.

Un răspuns diplomatic i l-a dat viceprimarul Mircea Mălan care a explicat că între administraţia Oradiei şi cea a Bihorului nu există o colaborare aşa cum ar trebui. „Nu există o viziune integrată pentru dezvoltarea Oradiei şi a judeţului, există puncte de vedere diferite”, a spus Mălan, amintind că municipalitatea şi-a oferit sprijinul pentru dezvoltarea de parcuri industriale în judeţ, pentru realizarea unui sistem de transport integrat şi pentru dezvoltarea Aeroportului, însă toate ofertele au fost refuzate.

O altă tânâră l-a chestionat pe acelaşi Mălan cu privire la motivul pentru care Primăria nu acordă burse de merit liceenilor cu medii peste 8,50, iar pentru că răspunsul acestuia (conform căruia municipalitatea îşi alocă grosul banilor pentru investiţii, dar susţine modernizarea şcolilor şi sprijinirea tinerilor care se specializează în IT) nu a mulţumit-o pe deplin, a insistat, sugerând că în această privinţă politica locală nu este cea mai bună.

Un alt student, invocând că deviza UE este „unitate în diversitate”, a vrut să afle de ce statul nu permite etnicilor maghiari să studieze orice şi la orice nivel în limba maternă, răspunsul dându-i-l reprezentanţii celor două ONG-uri, care au explicat pe de o parte că au învăţat peste hotare în alte limbi decât cea maternă, ceea ce le-a lărgit orizonturile, iar pe de altă parte că UE nu înseamnă doar afirmarea identităţii, ci şi integrare dincolo de propriile „graniţe”.

În finalul dezbaterii, organizatorii au îndemnat tinerii să participe la scrutinul din 26 mai pentru alegerea Parlamentului European, tocmai pentru a păstra beneficiile de care deja, mai mult sau mai puţin conştient, se bucură – libertatea, bunăstarea şi siguranţa.