Preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România, Robert Negoiţă (primarul sectorului 3) şi preşedintele executiv AMR, Ilie Bolojan, au atras atenţia, vineri, asupra intenţiei Guvernului de dijmui veniturile primăriilor.

Potrivit Agerpres, declaraţiile au fost făcute într-o conferinţă de presă comună, la Casa Municipiilor din Capitală, şi, în esenţă, arată că, pentru anul viitor, Guvernul le pregăteşte zile negre primăriilor de oraşe. Pe scurt, prin noile măsuri, unităţile administrativ teritoriale vor fi văduvite de sume importante de bani, punând presiuni enorme pe umerii bugetelor locale.

Ilie Bolojan şi Robert Negoiţă au atras atenţia asupra intenţiei Guvernului de a stabili ca o cotă de doar 43% din impozitul pe venit să se repartizeze direct către bugetele locale, fără să se mai aloce şi sumele compensatorii care s-au acordat anul trecut.

Conform reprezentanţilor AMR, pentru ca bugetele locale să aibă aceleaşi venituri ca în 2017 ar trebui să li se repartizeze o cotă de cel puţin 60% din impozitul pe venit. Bolojan a apreciat că intenţia Guvernului reprezintă "o agresiune" la adresa autorităţilor locale şi că va reprezenta "un dezastru" pentru bugetele oraşelor din România, în vreme ce Negoiţă a spus că primăriile vor deveni "sclave ale Guvernului".

Primăriile, sclave

Cei doi şi-au argumentat părerile detaliat, cu cifre. "În acest an, municipiile au pierdut din cotele de IV (impozit pe venit) - cea mai importantă componentă a bugetului local - au pierdut aproximativ 26%. Este enorm. Şi aşa primăriile aveau mari probleme cu finanţarea, şi aşa astăzi noi avem probleme foarte grave. Cu această subfinanţare nu se face altceva decât să se agraveze situaţia primăriilor în general şi a municipiilor în mod special. În programul de guvernare scrie ca 100% din IV să rămână la administraţia locală, aşa cum este normal de altfel. Trebuie neapărat să se îndrepte greşeala, nedreptatea care s-a întâmplat anul trecut şi să se refacă bugetele, prin creşterea cotei din IV, pe de o parte. Pe de altă parte, atâta vreme cât s-a decis ca veniturile constituite din IV să rămână la administraţia locală, considerăm că acel surplus trebuie împărţit între Consiliul Judeţean şi primării, în mod echitabil, în mod egal din punct de vedere procentual. Am înţeles că există o intenţie şi chiar ni s-a prezentat la Ministerul de Finanţe intenţia de a se da mai mult către consiliile judeţene şi mai puţin către primării. Considerăm că este profund în neregulă acest demers", a declarat Robert Negoiţă, conform Agerpres.

Edilul a arătat că la nivelul consiliilor judeţene există tendinţa de a aloca bani mai degrabă către localităţile mici. "Ni se spune că urmează să redistribuie Consiliul Judeţean, într-un soi de echilibrare bugetară. Or, aici, în mod special, municipiile au de pierdut, pentru că judeţele, în general, la redistribuire dau bani către comune şi sate şi foarte rar - şi mai mult deloc - către oraşele mari, pentru că spun că municipiile sunt oricum mai bine finanţate decât comunele, ceea ce este adevărat, dar cred că pe acest model condamnăm oraşele mari la subdezvoltare. De ce? Pentru că pur şi simplu aceste venituri, în proporţie de 75 - 80% sunt produse în oraşele mari. Ar trebui ca cea mai mare pondere a impozitelor care sunt plătite în oraşele mari să rămână acolo unde sunt plătite, pentru a ajuta la dezvoltare", a arătat el. Negoiţă a apreciat că menţinerea unui astfel de mecanism de alocare a banilor este "profund incorect, distructiv, neproductiv" şi condamnă municipiile "la subdezvoltare".

"Am avut discuţii şi cu conducerea Guvernului, şi cu cea formală şi cea informală, şi sper eu ca acest aspect să se rezolve şi să reparăm erorile care s-au întâmplat acum un an. (...) Am speranţe că lucrurile se vor rezolva. Altfel, ajungem într-un fiasco. Nu putem să condamnăm primăriile în general şi municipiile în special la dezastru. Avem mari probleme că intrăm în iarnă. Guvernul a venit să ne dea credite din trezorerie pentru termie. O să luăm credite anul ăsta, o să luăm credite anul viitor şi anul celălalt o să fim datori vânduţi. De ce? Pentru că ni s-au tăiat sursele de finanţare. Consider că e profund în neregulă să facem primăriile sclave ale Guvernului. Să vină primarii de la Oradea, de la Satu Mare, de la Suceava să stea cu căciula la Guvern. Au şi lucruri mai bune de făcut decât asta. Haideţi să le dăm autonomia locală care e garantată în Europa. Or, autonomie fără finanţare nu există", a mai spus Robert Negoiţă.

"Un dezastru"

La rândul său, primarul de Oradea a subliniat că, dacă intenţia Guvernului va deveni realitate, acest lucru va reprezenta "un dezastru" pentru bugetele oraşelor din România.

"Guvernele României, de toate culorile politice, până anul trecut au menţinut o stabilitate în ceea ce priveşte repartiţia banilor pentru autorităţile locale. Era un procent din această categorie, de 41,75%, care se repartiza direct, din banii colectaţi de pe teritoriul unei localităţi, direct primăriei. Impozitul pe venitul global era la data respectivă una dintre cele mai importante surse de venit ale autorităţilor locale din România, bani din care realizam principalele investiţii. Anul trecut s-a adoptat o măsură care a avut efecte dezastruoase asupra bugetelor noastre: diminuarea acestui impozit de la 16% la 10%. În această situaţie, acest venit a fost diminuat cu 40%, ceea ce a însemnat o diminuare cu 40% şi a veniturilor noastre directe", a precizat Ilie Bolojan.

Primarul a amintit că, anul trecut, Executivul promitea că este vorba despre o măsură temporară şi că au fost alocate şi sume compensatorii pentru bugetele locale. Primarul de Oradea a adăugat însă că, în urma unei discuţii purtate în această săptămână la Ministerul de Finanţe, a reieşit intenţia Guvernului de a renunţa la mecanismul de compensaţii.

"Aceasta ar însemna reducerea veniturilor noastre din această categorie de impozit cu aproximativ 40% faţă de anii anteriori, lucru care este total inacceptabil şi care practic ne distruge bugetele de investiţii pentru anii următori. (...) Menţinerea acestui procent de 43% va însemna pentru municipiile cele mai mici pierderi de 2 - 5 milioane de euro, pentru cele medii între 10 şi 15 milioane de euro, iar pentru cele mari - pierderi de peste 20 - 30 milioane de euro", a precizat el.

Bolojan a atras atenţia asupra faptului că 20 de mari oraşe generează două treimi din PIB-ul României şi că o tăiere a bugetelor pentru investiţiile acestor municipii va duce la o încetinire a dezvoltării economice pentru întreaga ţară şi a subliniat că procentul propus de Guvern este "total inacceptabil".

"Propunerea pe care împreună cu Asociaţia Oraşelor am discutat-o şi am agreat-o este să se aprobe o cotă care să se repartizeze direct autorităţilor locale din această categorie de impozit, care să se apropie şi care să ne apropie de veniturile pe care le-am avut în anul 2017 şi aceasta reprezintă o cotă de cel puţin 60% din impozitul pe venit. (...) În mod cert, din punctul meu de vedere, există nişte estimări bugetare foarte optimiste care au fost făcute, care nu au fost dublate de realitate. Din datele pe care le avem noi, impozitul pe venit colectat anul acesta a scăzut cu 10% faţă de anul trecut. Faptul că Guvernul nu îşi gestionează corespunzător bugetele şi ne ia nouă banii pentru a închide bugetul de stat nu este culpabil unui primar sau altuia, care are nişte proiecte în curs", a subliniat Bolojan.

Atenţie la UE!

Pe de altă parte, în aceeaşi conferinţă de presă, primarul de Oradea a reiterat, şi-a exprimat vineri temerea că rezoluţia Parlamentului European referitoare la România ar putea afecta în mod indirect activitatea administraţiilor locale şi şi-a manifestat speranţa că ţara noastră va găsi o formulă "să iasă din această poziţie de stat pus la colţ". În acest context, el a amintit şi că, în cursul zilei de joi, Primăria Oradea a semnat contractele de finanţare a 3 proiecte importante pentru oraş, însumând 40 milioane de euro.

"Dacă s-a schimbat ceva în România în marile oraşe, în aceşti ani, s-a schimbat pentru că ne-am triplat bugetele de investiţii ca urmare a accesării fondurilor europene. Chiar ieri am semnat contracte de finanţare de peste 40 milioane de euro: poduri, pasaje, străzi pietonale. Din ultimele discuţii care au avut loc înţeleg că se încearcă legarea finanţărilor viitoare de respectarea unor criterii privind statul de drept şi trebuie să găsească România o formulă în care să iasă din această poziţie de stat pus la colţ. Nu ne face bine sub nicio formă această chestiune, nici nouă ca ţară, dar nici nouă ca oraşe, pentru că vă daţi seama că, vrând-nevrând, aceste aspecte se repercutează asupra activităţii noastre în mod indirect", a precizat primarul din Oradea.

"Forţa primarilor de municipii este totuşi mare în România şi nu am dori ca această forţă să fie pusă la bătaie. Noi, în toată activitatea Asociaţiei Municipiilor, am avut un comportament strict administrativ, am evitat aspectele politice, am dialogat cu toate forţele cu care la un moment dat viaţa ne-a pus în colaborare, fiind în Guvern diferite formaţiuni politice, dar ce se întâmplă acum este o agresiune la adresa noastră, pe care nu o putem lăsa fără răspuns. Eu sper totuşi ca oamenii cerebrali, care înţeleg ce înseamnă administraţia şi proiectele, vor lua nişte decizii corecte pentru România pe termen lung, inclusiv în ceea ce priveşte repartiţia corectă, echilibrată şi normală a fondurilor pentru autorităţile locale", a mai arătat Ilie Bolojan.