Modificările la Legea Educaţiei votate, luni, de Senatul României ca for decizional au fost iniţiate de preşedintele executiv al UDMR Bihor, deputatul orădean Szabo Odon.

"Am început proiectul în urmă cu 3 ani. M-am consultat cu toţi actorii implicaţi: profesorii, reprezentanţii Inspectoratelor Şcolare, reprezentanţii elevilor, părinţi, mediu de afaceri. Toate modificările sunt făcute în beneficiul copiiilor şi cadrelor didactice. Dacă şeful statului va promulga fără întârziere acest act normativ, prevederile pot intra în vigoare încă de la începutul anului şcolar următor", a explicat Szabo Odon, joi, într-o conferinţă de presă, precizând că noile prevederi sunt "în concordanţă cu proiectul România educată al preşedintelui Iohannis", motiv pentru care nu vede "de ce preşedintele ar trimite legea înapoi în Parlament".

Noile prevederi vizează, de pildă, scăderea numărului maxim de elevi într-o clasă. Astfel, în învăţământul primar o clasă va cuprinde nu mai mult de 22 de elevi, faţă de 25 potrivit legii în vigoare, iar în învăţământul liceal o clasă nu va avea mai mult de 26 de elevi, faţă de 30 câţi sunt în prezent.

Proiectul legiferează regimul creşelor şi al grădiniţelor şi prevede extinderea programelor "After-school", până în anul 2030, în toate şcolile din ţară. "Actul normativ prevede ca părinţii să aibă dreptul la iniţiativă în privinţa programului after-school. Aceştia vor putea înfiinţa asociaţii, care să deruleze programele after-school. Totodată, profesorii care provin de la o altă şcoală vor putea preda la programul after-school de la o altă unitate de învăţământ", spune Szabo. 

Elevii şi studenţii ar avea gratuitate pentru transportul în comun, inclusiv în judeţ, dar şi la spectacole de teatru, concerte ori la expoziţii.

De asemenea, Ministerul Educației ar avea obligaţia să aloce bugetul necesar fiecărei şcoli pentru a acorda elevilor masă caldă la şcoală, cu condiţia ca aceste unităţi de învăţământ să dispună de infrastructura necesară (cantină, sală de mese), cu amendamentul că elevii pot solicita meniuri speciale, în funcţie de regimul propriu de viaţă.

"În şcolile în care nu se poate acorda o masă caldă elevilor, copiii vor primi pachete de alimente. Bugetul per elev al acestui program nu poate fi mai mic de 7 lei, fondurile vor fi virate de la ministerul vizat către unităţile administraţiei publice locale, iar acestea din urmă, în cazul în care dispun de fondurile necesare, la decizia Consiliului Local, pot completa acest buget", a spus Szabo.

Proiectul de lege adoptat conţine prevederi şi pentru absolvenţii de liceu care au studiat în limba maternă, alta decât română. Una dintre acestea, promovată tot de Szabo, prevede că universitățile vor trebui să permită organizarea examenelor de admitere și de absolvire în limba în care au fost studiate disciplinele respective, în condițiile legii.

"La Universitatea Politehnică Bucureşti există deja această posibilitate, am discutat cu rectorul Politehnicii. Au cadre didactice care îi pot examina pe candidaţi în limba maghiară şi chiar elenă, dacă e nevoie. Pentru că interesul universităţilor este să cunoască gradul de pregătire al unui candidat, iar dacă acesta a acumulat toate cunoştinţele în limba maghiară, îi este mult mai simplu să dea examenul în limba maghiară", a mai spus liderul UDMR Bihor. 

Adoptat, luni, în Plenul Senatului, de toate partidele politice, actul normativ care modifică Legea Educației va fi transmis preşedintelui României spre promulgare.