De Ziua Diasporei, eveniment marcat în fiecare an la mijlocul lunii august şi menit să contribuie la întoarcerea în ţară sau la refacerea legăturii românilor plecaţi peste hotare cu locurile natale, primarul Oradiei, Ilie Bolojan, a anunţat un nou proiect prin care speră că va încuraja repatrierea cât mai multor români: aşa-numitul "cartier al Diasporei".

Proiect-pilot

Edilul a explicat că este vorba despre darea în concesiune a unei suprafeţe de circa 7.000 metri pătraţi, sub preţul pieţei, parcelată aşa încât să poată fi construite între 10-12 case, de către persoane care se vor restabili la Oradea, şi că acesta este un program-pilot care va continua doar dacă va da rezultate.

"În zona de deal, pe strada Izvorului, avem cam 7.000 metri pătraţi, un fel de "oază" care acum e abandonată, lucrăm la o parcelare ca să avem locuri de casă şi la un regulament pentru scoaterea la concesiune a acestora, la preţuri sub cele ale pieţei, doar pentru românii care demonstrează că au locuit şi au lucrat în străinătate. Vor avea un termen pentru a construi casele, iar Primăria se angajează să asigure utilităţile. Dacă acest proiect va avea succes, ne vom gândi la un cartier de câteva hectare în viitor", a spus primarul, convins că "prin relocarea în Oradea a unor români din străinătate vom avea un câştig cert".

Bolojan a precizat că un asemenea proiect ar urma să fie supus dezbaterii şi adoptării de către Consiliul Local "până la sfârşitul lunii septembrie" şi că face parte din pachetul mai larg de politici publice locale care pot încuraja repatrierea unor cetăţeni care acum locuiesc şi muncesc în străinătate.

Trebuie şi politici naţionale

Edilul a argumentat caracterul benefic al repatrierii prin dezechilibrul demografic grav la nivelul întregii ţări (precizând, de pildă, că la o populaţie care teoretic însumează 20 milioane locuitori România are doar 5 milioane de persoane active, pe când Germania are 44 milioane persoane active la 80 milioane cetăţeni), dar şi prin "deficitul calitativ al forţei de muncă" existente în ţară, în timp ce "românii care au plecat în străinătate au dobândit o altă mentalitate, mai orientată spre munca susţinută şi eficientă".

"Întreaga Românie trebuie să aibă politici naţionale pentru a încuraja repatrierea unora dintre cei plecaţi şi pentru refacerea legăturilor lor cu locurile de origine. În orice caz, Oradea poate fi unul dintre locurile din România în care românii plecaţi să se întoarcă şi să investească", a spus Bolojan.

Bursă pentru repatriere

La întâlnirea organizată de Ziua Diasporei de către Agenţia pentru Dezvoltare Locală Oradea cu bihoreni plecaţi în străinătate au participat, pe lângă reprezentanţii municipalităţii şi ai unor companii din Parcul Industrial, precum Celestica, Plexus şi Smartware - care au confirmat că au nevoie de forţă de muncă bine pregătită, fiind gata să o şi plătească bine - şi aproximativ 25-30 de orădeni de diferite vârste care în trecut au ales să emigreze, dar se gândesc şi la varianta repatrierii.

Revenit el însuşi în ţară, orădeanul Răzvan Cheregi, care s-a prezentat drept antreprenor (cu experienţă de 16 ani în domeniul bancar) şi scriitor (oferind celor prezenţi volumul "Imigrantul"), a vorbit despre un posibil proiect pentru a oferi din surse private burse de 10.000 euro pentru orădenii repatriaţi, dar şi de redactare (la ideea unui profesor orădean, Sebastian Văduva) a unui "ghid" în care aceştia să găsească toate informaţiile utile, de la cum să-şi înnoiască documentele de identitate până la recomandări privind înscrierea copiilor în şcoli şi grădiniţe.

"Oradea este foarte atractivă datorită dezvoltării din ultimii ani şi va continua să fie atractivă atât timp cât va continua să meargă în direcţia cea bună", a pledat pentru repatriere şi un om de afaceri în domeniul IT stabilit în Franţa, dar "semirepatriat", în sensul că a investit în Oradea, Lucian Rotar.

"Eram priviţi cu ură"

Nu toate sunt, însă, roz pentru bihorenii care au intenţia să revină în locurile natale. Profesoară de sociologie la o universitate din Paris, Carmen Popescu a spus că apreciază "schimbarea în bine a oraşului", dar tabloul general nu este deloc încurajator. "Eu am abandonat ideea să ne întoarcem, pentru că eram primiţi cu ură. M-am dus la Universitatea din Oradea cu CV-ul şi mi s-a spus că nu am nicio şansă (n.r. – să lucreze aici), că nu se poate. Oradea s-a schimbat enorm, trebuie să fii de rea-credinţă să nu vezi asta", a spus orădeanca din Paris, sugerând că totuşi "sistemul" este încă departe de a aprecia meritele şi competenţa.

Pe de altă parte, ea a afirmat că "aduce" la Oradea foarte mulţi francezi, unii locuind aici chiar şi 6 luni pe an, iar alţii dorind să se stabilească definitiv la Oradea, dar "avem o altă mare problemă: mobilitatea", mai precis dificultatea mobilităţii în condiţiile în care Aeroportul local nu are nicio cursă externă.

După aproape trei ore de discuţii, participanţii la întâlnirea găzduită de Primărie au fost invitaţi să viziteze şi Parcul Industrial din Şoseaua Borşului, pentru a vedea cu ochii lor ce oportunităţi de angajare, dar şi de investiţii, ar avea în eventualitatea că se vor repatria la Oradea.