Preşedintele Partidului Libertate Unitate Solidaritate, fostul premier Dacian Cioloş, s-a întâlnit miercuri seară, la Oradea, cu reprezentanţii organizaţiilor PLUS din cele şase judeţe ale Regiunii Nord-Vest – Bihor, Sălaj, Cluj, Satu Mare, Maramureş şi Bistriţa Năsăud, despre care a spus că au finalizat procesul de constituire organizatorică şi alegere a unor conduceri statutare.

Se caută candidaţi

Scopul întâlnirii, a precizat preşedintele PLUS, este consolidarea partidului în vederea alegerilor prezidenţiale, la care din partea Alianţei 2020 pe care partidul său a format-o împreună cu USR, candidat va fi liderul acestei formaţiuni, Dan Barna, dar şi începerea unui proces de selectare a persoanelor care vor dori să candideze la alegerile locale de anul viitor, pentru funcţiile de primar, consilier local şi judeţean.

"Vrem un partid care să adune şi să promoveze oameni competenţi, cinstiţi, integri, care să vină cu idei despre cum ar trebui schimbată România. Avem în partid o şcoală PLUS care să pregătească oamenii care îşi asumă candidaturi. Vom identifica cei mai buni candidaţi pe care îi putem da de la PLUS şi USR, în primul rând pe baza programelor electorale, a ceea ce îşi propun pentru localităţile unde vor să candideze, cu respectarea criteriilor de competenţă şi de integritate. Vom stimula să-şi manifeste dorinţa de a candida cât mai mulţi, iar după alegerile prezidenţiale îi vom stabili, inclusiv prin alegeri primare în partid şi alegeri primare deschise, la care să poată vota şi alegătorii din localităţile respective", a spus Dacian Cioloş, precizând că în prezent formaţiunea înfiinţată în decembrie 2018 numără 14.000 membri.

Depolitizare şi profesionalizare

De asemenea, liderul PLUS a afirmat că în ce priveşte programul de guvernare al Alianţei 2020 "pregăteşte o echipă, în colaborare cu colegii de la USR", care să îl redacteze, acesta urmând să vizeze şase mari teme: dezvoltarea antreprenoriatului şi economiei, reforma statului, dezvoltarea infrastructurii de transport, de educaţie şi sanitare, precum şi "lupta împotriva sărăciei".

În contextul reacţiilor nepotrivite ale instituţiilor după crimele de la Caracal, fostul premier a afirmat că acestea au arătat că "reforma statului este inevaitabilă", prin acest lucru înţelegând modificarea Constituţiei, depolitizarea instituţiilor, dar şi "profesionalizarea şi umanizarea" angajaţilor acestora.

Pe moment, a mai spus Cioloş, este evidentă necesitatea ca angajaţii instituţiilor să urmeze cursuri de îmbunătăţire a pregătirii.

El a caracterizat intervenţia de la Caracal ca fiind "lipsită de profesionalism şi de eficienţă, de coordonare între diferitele instituţii", şi a dat ca exemplu un caz din Franţa, unde după decesul unei persoane în 2017 autorităţile au decis să organizeze cursuri de formare a tuturor "agenţilor care trebuiau să intervină după un anumit protocol şi au făcut o reciclare a formării profesionale a tuturor acestor agenţi pentru a se asigura autorităţile că toti învaţă din greşeala pe care au făcut-o unii în cazul respectiv. Acesta ar fi minimum necesar".