În condiţiile în care bugetul de stat pe 2019 a fost publicat în urmă cu 7 zile, iar legea obligă Consiliile Judeţene ca în cel mult 5 zile să împartă primăriilor o parte din sumele alocate de la „centru”, CJ Bihor s-a întrunit abia vineri, în şedinţă extraordinară, ca să adopte o hotărâre pentru repartizarea unei cote de 17,5% din impozitul pe veniturile estimate pe anul în curs (în total 90,04 milioane lei) şi a unei cote din sumele defalcate din TVA prognozate (în total 330,15 milioane lei).
Potrivit legii, repartizarea banilor se face după o formulă calculată de Ministerul Finanţelor, în care se prevede că o comună trebuie să primească minimum 1.000 lei/an/locuitor, dar în care se ţine cont şi de veniturile pe care tot Finanţele le estimează că vor fi realizate de fiecare unitate administrativ-teritorială pe anul în curs, astfel că, deşi aparent formula ar putea asigura obiectivitatea alocărilor, rezultatul aplicării ei este, după caz, favorabil ori nefavorabil UAT-urilor. Ca atare, şi discuţia din CJ Bihor pentru repartizarea banilor a avut o doză de subiectivism politic.
Socialismul pedepseşte hărnicia
Prezentând proiectul de hotărâre propus spre adoptare, preşedintele Pasztor Sandor a afirmat că schiţa de repartizare a celor peste 410 milioane lei a fost discutată miercuri cu „aproximativ 85 din cei 100 de primari din judeţ” şi că a făcut „nişte calcule” soldate cu concluzia că „în principiu la municipii vor fi aceleaşi sume ca anul trecut”, „la oraşe o să crească, dar nu o creştere mare”, în timp ce „la comune creşterea va fi substanţială”, acestea beneficiind de o suplimentare cu 120 milioane lei comparativ cu cele de anul trecut.
Pasztor a fost contrazis, însă, de PNL-istul Ionel Avrigeanu, care a afirmat că, de fapt, în contextul în care o parte din suplimentare e înghiţită de creşterile salariale pentru funcţionarii din primării, acestea nu vor mai avea bani pentru investiţii.
Mai mult, Avrigeanu a spus că, în ciuda formulei de calcul a Finanţelor, care a promis alocarea a minimum 1.000 lei pe cap de locuitor primăriilor de comune, există numeroase UAT-uri care în realitate primesc sume sub acest nivel, exemplificând: Abram – 578 lei/locuitor, Abrămuţ – 599 lei, Aştileu – 568 lei, Avram Iancu – 546 lei, Balc – 762 lei, Batăr – 592 lei şamd. Mai mult, există şi primării care nu primesc niciun leu din cota de 17,5% din impozitul pe venituri încasat pe propriul teritoriu administrativ: Beiuş, Marghita, Oradea, Salonta, Aleşd, Borş, Drăgăneşti, Mădăras etc.
Avrigeanu a explicat că sunt primării pentru care Ministerul Finanţelor a estimat venituri proprii „umflate” faţă de cele de anul trecut, aşa încât să le dea mai puţini bani, dând exemplul comunei Răbăgani, care a realizat anul trecut un venit excepţional de 700.000 lei, rezultat din vânzarea de masă lemnoasă, dar care nu se va repeta şi în acest an.
În loc de concluzie, PNL-istul a spus că împărţirea banilor trădează „socialismul” celor de la putere, care „pedepseşte primarii harnici”, adică pe cei care au avut venituri proprii mai mari decât alţii şi care anul acesta primesc sume mai mici de la bugetul de stat tocmai din acest motiv.
Mang: Guvernul a dat mai mulţi bani la toţi
Vicepreşedintele PSD-ist al CJ, Ioan Mang, s-a grăbit să-şi ironizeze cuscrul PNL-ist, susţinând că toate UAT-urile primesc mai mulţi bani de la Guvern, inclusiv pentru a acoperi cheltuielile cu asistenţa socială pe care primăriile au fost nevoite să le preia din acest an. „Mie îmi pare rău că lumea nu studiază, doar ia cuvântul, încercând să politizeze un subiect cum sunt banii”, a spus Mang.
„Nimeni, nicio comună nu are sub 1.000 lei, şi niciuna nu are neacoperite cheltuielile sociale pentru persoanele cu handicap greu”, a adăugat vicele, care a lăudat noua formulă de calcul, deoarece lasă UAT-urilor în acest an nu 45% din impozitul pe venituri, ci 60%, iar în plus le oferă şi sume suplimentare pentru acoperirea cheltuielilor sociale.
Evident, liderul PSD Bihor nu putea să nu dea exemplul Oradiei, afirmând că municipiul reşedinţă de judeţ (care în acest an „beneficiază” de 0 lei din cota de 17,5% din impozitul pe venit) nu primeşte anul acesta mai puţini bani decât anul trecut, cum a acuzat luna trecută primarul Ilie Bolojan, ci „cu 4 milioane lei mai mult decât anul trecut”. „Pentru că va avea cheltuieli de asistenţă socială cu 32 milioane lei mai mari, mai primeşte încă 28 milioane lei din TVA”, a spus Mang.
După ce acesta şi Avrigeanu şi-au încheiat polemica, proiectul de hotărâre a fost adoptat cu votul unanim al tuturor celor 30 de consilieri judeţeni prezenţi la şedinţă, adică în unanimitate, neabţinându-se şi nepronunţându-se împotrivă nici măcar liderul consilierilor PNL.
Lista cu repartizarea cotei de 17,5% din impozitul pe venit şi din cota defalcată din TVA poate fi consultată în galeria de documente.