Sub titlul "Portofelul #rezist - Dosar bombă!", site-ul luju.ro, cunoscut ca fiind controlat de Dan Voiculescu, patronul trustului Intact, respectiv Antena 3, cunoscut pentru apropierea sa de PSD, afirmă într-un articol publicat joi că procurorii DIICOT investighează 403 tranzacţii în criptomonede, prin care în ultimii trei ani ar fi intrat în România peste 14 milioane dolari pentru a alimenta ONG-uri "susţinătoare fervente ale DNA, Iohannis, Cioloş şi USR". Sursa banilor ar fi o platformă online Blockchain alimentată de Fundaţia Ştefan Bathory din Polonia, sponsorizată de miliardarul american George Soros.

Spălare de bani, acţiuni violente

De precizat că, până la această oră, informația nu a fost confirmată și nici infirmată de către DIICOT.

Citând "surse judiciare avizate", luju.ro susţine că suspiciunile procurorilor vizează operaţiuni de spălare de bani şi constituire de grup infracţional organizat "în scopul întreprinderii de acţiuni împotriva ordinii constituţionale", adică "finanţarea grupărilor violente de stradă care în ultima perioadă, speriate că au intrat în vizorul autorităţilor, şi-au redus subit activitatea", şi care au organizat anul trecut şi anul acesta "acţiuni împotriva ordinii constituţionale".

Procurorii DIICOT ar urmări tranzacţii cu criptomonede de tip Bitcoin realizate "dintr-un portofel virtual" utilizat de mai multe ONG-uri afiliate mişcării #rezist, din care în ultimii trei ani au fost realizate 403 tranzacţii totalizând 14,9 milioane dolari, bani ajunşi la "organizaţiile care au promovat intens mişcările de stradă care au avut loc în ultimii doi ani în România, inclusiv protestele din 10 august 2018".

Tot luju.ro susţine că pista procurorilor "priveşte faptul că toate sumele din acest portofel virtual al mişcării #rezist ar proveni dintr-o singură sursă, respectiv Fundaţia Ştefan Bathory din Polonia", sponsorizată "în mod direct de miliardarul cu viziuni globaliste George Soros" şi "placă turnantă folosită pentru finanţarea ONG-urilor din Europa Centrală şi de Est prin acordarea de grant-uri (n.r. – burse), fapt recunoscut chiar pe site-ul oficial al Fundaţiei".

Şi Oradea Civică

Luju.ro pretinde că procurorii DIICOT au indicii conform cărora printre beneficiarii banilor de la fundaţia din Polonia "nu s-au numărat doar grupări #rezist, ci şi mai multe organizaţii non-guvernamentale cunoscute în mediul online ca susţinătoare fervente ale DNA, Iohannis, Cioloş, USR etc", precum Declic, VăVedem, Corupţia Ucide, Casa Jurnalistului, Vice.com, dar şi Oradea Civică.

Toate aceste ONG-uri ar fi folosit "sume de ordinul sutelor de mii de euro" pentru a organiza inclusiv protestul Diasporei din 10 august – "sedii conspirative ale organizatorilor, echipamente IT, promovarea mesajelor în mediul online, costuri de deplasare, pliante", ba chiar şi studii sociale pentru adecvarea sloganurilor cu aşteptările "publicului ţintă".

"În pofida acestor strădanii pentru mascarea tranzacţiilor se pare că DIICOT a luat urma banilor şi este pe punctul de a demasca întreaga reţea. Nu ar fi exclus ca această anchetă să demanteleze cea mai amplă şi mai concertată acţiune de subminare a puterii de stat din România cu fonduri externe", scrie Luju.ro despre "o anchetă care părea de neconceput în anii de apogeu ai statului paralel", dar a cărei existenţă nu a fost confirmată oficial de DIICOT.

"Sunt Fake news, îi dăm în judecată"

Contactat de BIHOREANUL, Cosmin Bursaşiu, vicepreşedintele asociaţiei Oradea Civică, neagă orice anchetare a ONG-ului de către DIICOT sau de alte structuri de parchet, afirmând că "aberaţiile împrăştiate de Luju.ro sunt fake-news", motiv pentru care conducerea organizaţiei se va întruni pentru a decide acţionarea în judecată a site-ului.

"Este un fake-news de manual, nu numai neadevărat, dar şi jignitor. Noi n-am fost înştiinţaţi de nimeni despre vreo anchetă şi cred că subiectul e inventat, şi nici nu avem niciun motiv de îngrijorare. Nu numai că nu am primit vreo finanţare de afară, de niciun fel, dar singura sursă de finanţare a fost o sponsorizare de 10.000 lei pe care am făcut-o prin firma mea anul trecut, din care au rămas 3.500 lei anul acesta. Ca să facem economii, chiar am cerut Primăriei să ne taie unul dintre cele două calorifere din sediu, ca să plătim mai puţin pe încălzire", a declarat Cosmin Bursaşiu, proprietar al unei firme de comerţ cu anvelope.