După pesta porcină africană, pericol de gripă aviară: Dacă virusul va fi confirmat la Diosig, urmează să fie lichidate toate cele 7.500 păsări crescute de populaţie

În condiţiile în care epizootia declanşată de pesta porcină africană, existentă în Bihor de peste un an şi jumătate, nu a fost eradicată, iar de o săptămână s-a profilat şi riscul răspândirii din Ungaria a gripei aviare, prefectul de Bihor, Dumitru Ţiplea, a convocat pentru marţi dimineaţă o reuniune a Comitetului Local de Combatere a Bolilor, la care au participat reprezentanţii mai multor instituţii ce fac parte din această structură, de la cei ai Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Direcţiei Silvice şi Gărzii Forestiere, până la cei ai Inspectoratelor de Poliţie, Jandarmerie şi Poliţie de Frontieră, dar şi ai celor 69 de fonduri de vânătoare din judeţ.

De altfel, din situaţiile prezentate de şefii de instituţii s-a desprins concluzia că pesta porcină africană nu a putut fi eradicată în Bihor din cauză că virusul este purtat liber de porcii mistreţi din fondurile de vânătoare afectate, 10 la număr.

La reuniune, însă, prefectul a insistat ca instituţiile să ia şi măsurile legale pentru ca în Bihor să nu apară, la fel ca în Ungaria, gripa aviară, ceea ce ar fi o lovitură în plus pentru locuitorii judeţului.

Mistreţii, prea mulţi şi liberi

Din partea DSVSA, dr. Aurel Indrie (foto), expert în probleme de epizootii la nivel naţional, a afirmat că pesta porcină africană este prezentă, în acest moment, în 8 focare la porcii domestici şi în 10 focare de pe teritoriile a 10 fonduri cinegetice, dintr-un total de 69 câte sunt în judeţ.

"Nu se reuşeşte stingerea focarelor la mistreţi, iar aceştia duc virusul în culturi cerealiere, trebuie descoperiţi şi ecarisaţi la timp", a spus dr. Indrie.

Acesta a subliniat că "incidenţa cea mai mare" a bolii este la mistreţi, în condiţiile în care numărul mare al acestora se menţine în fondurile cinegetice. "În 2018 erau 6.446 mistreţi, în 2019 numărul a scăzut la 5.251, o scădere destul de mică, pentru că potrivit măsurilor de prevenire a răspândirii bolii, populaţia de mistreţi trebuia redusă la 50% pe fondurile afectate. Ar trebui să nu depăşească 0,5 capete la hectare", a spus reprezentantul DSVSA.

Doar 2 din 10

Un alt reprezentant al DSVSA, dr. Victor Mieluţ (foto), a arătat că doar două fonduri de vânătoare din judeţ, FV 14 Mişca şi FV 1 Curtuişeni, au realizat integral cota de recoltare a mistreţilor, adăugând că administratorii celorlalte fonduri cinegetice, pentru că nu lichidează animale în proporţia prevăzută legal, pot fi amendaţi cu sume între 5.000 şi 10.000 lei, în timp ce Marius Poienaru, de la Garda Forestieră, a precizat că în asemenea situaţii se poate merge inclusiv la rezilierea contractelor pentru administrarea fondurilor de vânătoare.

Poienaru a subliniat că "au migrat mistreţi din Ungaria" pe teritoriul judeţului Bihor şi că pe 31 ianuarie se încheie sezonul de vânătoare obişnuit la purcei şi femele, dar în continuare vor putea fi eliminaţi prin împuşcare masculii, dar numai prin două metode, pândă şi dibuire, nu şi prin goană, deoarece în acest fel mistreţii ar putea fi "împinşi" şi în zone "curate", fără PPA.

Risc de gripă aviară

Pe de altă parte, şeful DSVSA Bihor, dr. Remus Moţoc (foto), a prezentat o informare cu privire la pericolul de răspândire a gripei aviare, în condiţiile în care epizootia a fost confirmată pe 15 ianuarie în localitatea ungară Letavertes, de lângă Diosig, ceea ce a impus ca localitatea din România să fie cuprinsă în zona de protecţie, unde s-au luat măsuri specifice, dat fiind că există pe teritoriul ei un fond de vânătoare, două ferme avicole şi 623 exploataţii individuale (gospodării) cu un total estimat de 7.500 păsări de curte.

Aici "se face o monitorizare zilnică", a spus Moţoc, în timp ce Indrie a subliniat că aceleaşi măsuri profilactice existente pentru prevenirea răspândirii PPA trebuie aplicate şi pentru a se evita contaminarea cu virusul gripei aviare. De pildă, dacă localnicii semnalează păsări moarte, trebuie să anunţe Primăria şi/sau medicul veterinar, trebuie apoi recoltate probe, trimise la un laborator de analize veterinare de la Satu Mare, iar dacă se confirmă un focar, trebuie lichidate toate păsările din localitate şi lărgită zona de protecţie şi restricţie cu încă 3 kilometri în jurul focarului.

În context, Moţoc a amintit şi la alerta sanitar-veterinară de vineri a ANSVSA privind importarea şi depozitarea în 3 unităţi din Bihor a peste 17 tone de carne de pasăre din Ungaria, afirmând că partea cea mai mare a acestei cantităţi a ajuns în 27 judeţe din ţară, reprezentanţii DSVSA Bihor găsind într-unul doar 38 kilograme de produse din Ungaria, de la păsări care, însă, nu ar fi provenit dintr-un focar de gripă aviară, doar abatorul în care a fost procesată fiind într-o zonă de supraveghere.

"Să ne facem datoria!"

În finalul reuniunii, după ce i-a ascultat pe specialiştii din instituţii şi a subliniat că nu au fost luate toate măsurile legale pentru prevenirea răspândirii epizootiilor, prefectul Dumitru Ţiplea (foto) le-a cerut pe un ton imperativ ca aceştia să-şi facă datoria, dar şi să comunice public orice informaţie de sănătate publică, nu să "ascundă sub preş" lucrurile.

"Să ne facem datoria fiecare conform legii, dacă facem asta ne protejăm judeţul. Vom informa populaţia în cazul confirmării fiecărui focar, dacă va fi cazul, comunicarea este esenţială, nu trebuie să ascundem nimic sub preş", a spus prefectul.