Agricultura pare un domeniu neinteresant pentru majoritatea românilor, dar este unul dintre sectoarele cărora Uniunea Europeană şi instituţiile ei le acordă importanţă maximă.

Tocmai din acest motiv, eurodeputatul liberal Daniel Buda, membru în Comisia pentru Agricultură a Parlamentului European, poartă discuţii directe cu fermierii din ţară înaintea unui moment care va schimba politicile agricole ale UE după 2020: o reuniune programată luna viitoare în Spania, unde se va discuta atât simplificarea accesului agricultorilor la fondurile UE, cât şi implementarea cât mai multor inovaţii şi noi tehnologii în agricultură, inclusiv digitale.

Concurenţă pe fondurile UE

Într-o conferinţă de presă desfăşurată vineri la sediul PNL Bihor alături de preşedintele organizaţiei judeţene, Ilie Bolojan, şi de deputatul Gavrilă Ghilea, eurodeputatul clujean Daniel Buda a declarat că de o săptămână se află în turneu în şase judeţe din Transilvania, inclusiv cu cei din Bihor, deoarece pe 8-9 martie la Valencia (Spania) va avea loc o reuniune a Biroului de conducere a Partidului Popular European (majoritar în toate structurile executive şi parlamentare ale UE) în care se vor dezbate bazele noii politici agricole comune după anul 2020.

Buda a arătat că evenimentul va avea loc în contextul în care se derulează procedurile de Brexit, declanşate pentru ieşirea din UE a Marii Britanii, fără a cărei „cotizaţie” la bugetul UE va avea loc o reducere semnificativă a fondurilor europene. „Ne dorim ca impactul acestei reduceri să fie cât mai mic în bugetele statelor membre”, a spus Buda, în condiţiile în care este evident că statele membre ar putea fi nevoite să-şi majoreze propriile contribuţii, dar mai ales că fondurile la dispoziţia instituţiilor şi cetăţenilor acestor state vor fi mai mici, deci şi „bătaia” pe ele mai mare.

Ce trebuie să facă România

În noile condiţii, în care concurenţa pentru accesarea fondurilor UE se va intensifica, eurodeputatul Daniel Buda a afirmat că autorităţile de la Bucureşti, Guvernul şi Parlamentul, trebuie să ia măsuri urgente care să fie deja implementate până în 2020.

Între acestea, potrivit spuselor lui Buda, este alocarea de resurse financiare pentru finalizarea cadastrării la nivel naţional (deoarece lipsa cadastrării este un „factor limitativ” la întocmirea proiectelor pentru fondurile UE), introducerea ca prioritate pentru preşedinţia României a Consiliului European în 2019 a dezvoltării fermelor integrate (adică a unităţilor agricole care fac concomitent producţie, procesare şi desfacere), scutirea de impozitul pe profit a cooperativelor agricole şi asociaţiilor agricole (ştiut fiind că micii agricultori nu fac faţă condiţiilor impuse de procesatori şi comercianţi la stabilirea preţurilor de preluare a producţiei), dar şi schimbarea legislaţiei privind ajutoarele sociale (aşa încât în mediul rural să nu mai fie plătite ajutoare sociale persoanelor care refuză ca în sezonul agricol să lucreze în acest sector).

De asemenea, Daniel Buda a afirmat că Ministerul Agriculturii trebuie să achite subvenţii şi fermierilor aşa-zişi „în control”, explicând că în fiecare an structurile acestui minister controlează un anumit număr de fermieri constituit într-un eşantion ce cuprinde 5% - 10% dintre aceştia, iar în timpul controlului aceştia nu beneficiază de subvenţii pe motiv că s-ar putea descoperi că au comis nereguli, deşi - aberant - celorlalţi agricultori, care nu fac parte din eşantioane, îşi primesc subvenţiile.

În final, a mai spus Buda, autorităţile din România ar trebui să limiteze proprietatea străină asupra terenurilor agricole, pentru acest lucru având la dispoziţie, de pildă, modelul Franţei. „În caz contrar, România va deveni în curând o ţară în care românii vor fi transformaţi în „căpşunari” la ei acasă”, a avertizat Daniel Buda, explicând că străinii vor folosi forţa de muncă autohtonă pe proprietăţile lor de aici, nu din Italia, Spania etc.

Reduceţi birocraţia!

Un alt set de propuneri ale eurodeputatului liberal se referă la simplificarea urgentă a procedurilor birocratice prin care agricultorii români ajung la fondurile UE, iar asta nu din cauza Bruxelles-ului, cum spune actuala guvernare PSD-ALDE, ci a faptului că însele autorităţile de la Bucureşti complică procedurile doar pentru a asigura sinecuri clientelei politice.

„Trebuie redusă drastic birocraţia. În Austria, de exemplu, un proiect pentru accesarea de fonduri europene nu are voie să depăşească 50 de pagini, la noi sunt zeci de volume, chiar şi 3.500 de pagini”, a spus Buda, completând cu un exemplu autohton, unde un fermier care vrea fonduri UE trebuie să aducă „adeverinţe de negare de la Transgaz că sub terenul lui nu trece nicio conductă de gaz” sau de la Electrica, pentru a atesta că nu e jalonat nici de stâlpi de electricitate.

„Pe lângă cerinţele de la Bruxelles, noi mai punem 30 - 50 de condiţii, punem oamenii pe drumuri către tot felul de instituţii şi de firme, deşi procedurile pot fi simplificate”, a spus eurodeputatul, cerând „reducerea instituţiilor avizatoare”.

Exemple ale unor asemenea aberaţii le-a dat şi primarul Oradiei, Ilie Bolojan, care a arătat că municipalitatea nu a putut depune un proiect pentru reabilitarea unor clădiri de patrimoniu fiindcă Autoritatea de Management de la Bucureşti a decis că pot fi finanţate doar proiectele pentru acele clădiri de patrimoniu care nu au funcţiuni administrative. Acesta e motivul pentru care Primăria a putut depune proiecte doar pentru Casa Darvas ori Muzeul Masoneriei, nu şi pentru Colegiul Eminescu ori chiar pentru propriul sediu.

„Pe măsura 7.2. se pot obţine fonduri pentru apă şi canalizare, dar Bucureştiul a pus condiţia că numai pentru unităţile administrativ-teritoriale cu cel puţin 2.500 locuitori”, a mai adăugat un exemplu eurodeputatul Daniel Buda.

Apel la fermierii din Bihor

Buda a precizat că în cursul zilei de vineri mai are programată o vizită la pescăriile din Cefa, spunând că vrea să înţeleagă de ce niciun piscicultor din ţară nu a solicitat fonduri nerambursabile deşi acestea sunt disponibile, precum şi la Salonta, unde va avea o întâlnire la Liceul Agricol, inclusiv cu fermierii din zona de sud a judeţului.

În finalul conferinţei de presă, eurodeputatul a declarat că la întâlnirea din 8-9 martie de la Valencia dedicată viitoarei politici agricole comune europene vrea să pledeze în interesul agriculturii româneşti, sens în care face apel şi la fermierii din Bihor să completeze un chestionar cu 15 întrebări pe această temă, pe care îl pot descărca de pe pagina sa de Facebook şi să-i transmită răspunsurile pe mail, la adresa europarlamentardanielbuda@gmail.com.