Judecătorii orădeni care apreciază „că au fost intimidați sau șantajați de procurorii amintiți să iasă public și să indice cine i-a intimidat sau șantajat, când, în ce mod și în ce scop”, se arată într-un comunicat transmis, marţi, de Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP), vizând înregistrările din sediul DNA Oradea, organizaţia cerând totodată şi găsirea modalităţii în care s-a realizat înregistrarea, respectiv pe autorul acesteia.

Versiuni de adevăr

Potrivit comunicatului transmis sub semnătura celor doi preşedinţi ai AMASP, procurorii Antonia Diaconu şi Adrian Cosmin Iordache, persoanele - inclusiv judecători - care au ales să iasă în ultima perioadă în spațiul public și să își prezinte versiunea de adevăr, susținând că sunt victime ale unor ”abuzuri abominabile” ale procurorilor din cadrul DNA – ST Oradea, ar trebui să finalizeze acest demers. Adică să nominalizeze dosarele în care au fost anchetați și soluțiile pronunțate, fie ele de clasare, achitare sau condamnare, pentru ca opinia publică să poată aprecia în cunoștință de cauză dacă ne aflăm în prezența unor abuzuri, a incompetenței procurorilor sau a unor manipulări, constând "în campanii de presă vizând direct reprezentanții Ministerului Public".

Membrii AMASP consideră „nefiresc ca aceste <versiuni de adevăr> să circule nechestionate de nimeni” și susțin că magistraţii ar trebui să răspundă juridic pentru încălcările legii în cadrul unor proceduri judiciare, şi nu într-o formă televizată de justiție.

În comunicat se mai arată că citarea și audierea unor persoane în procedurile judiciare nu trebuie să devină un spectacol de presă, acest lucru rămânând pe deplin valabil și atunci când persoanele audiate sunt procurori.

„În acest context, AMASP opinează că reprezentanții Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție ar trebui să explice cum citarea telefonică, în vederea audierii - indiferent de calitatea în care au fost citați - a procurorilor de la DNA - ST Oradea a fost adusă la cunoștința publicului, în emisiuni TV și pe paginile de Facebook ale unor persoane cu vădite și notorii interese judiciare”, scriu procurorii, solicitând Inspecţiei Judiciare ca, „pentru a arăta echidistanță și profesionalism”, să întreprindă verificări la nivelul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

Căutaţi autorul

AMASP consideră că solicitarea Secției de judecători a CSM pentru verificare aspectelor recent publicate în presă constituie o solicitare instituțională validă, iar orice chestiune discutabilă din activitatea procurorilor trebuie lămurită conform căilor legale.

„Aprecierile personale ale judecătorilor, membri CSM, dincolo de această solicitare ar trebui să fie prudente și să respecte obligația de rezervă, astfel cum înseși domniile lor au solicitat repetat altor actori din spațiul public în nenumărate ocazii. Rămâne un aspect de tranșat pe viitor dacă verificările solicitate nu ar trebui să lămurească întregul context al justiției orădene, inclusiv activitatea și relațiile unor judecători”, se scrie în comunicat.

În final, AMASP ridică problema interceptărilor din sediul DNA Oradea, arătând că „nterceptarea neautorizată a comunicărilor constituie infracțiune” şi, dincolo de conținutul și potențialul mediatic al acestora, consideră necesară „declanșarea unei investigații privind modalitatea și autorii efectuării înregistrării”.