“Motorina pentru VIP-uri”: Dosarul în care a fost inculpat primarul de Beiuş, Petru Mlendea, se întoarce la Parchet

Judecătorul de Cameră preliminară de la Tribunalul Bihor a dispus restituirea la Parchetul de le lângă Judecătoria Beiuş a cauzei în care a fost inculpat, printre alţii, actualul primar al municipiului Beiuş, Petru Mlendea, acuzat că pe vremea când conducea societatea de salubrizare Edilul îşi alimenta din bani publici maşina proprie, dar şi pe cele ale altor VIP-uri locale.

Potrivit soluţiei pronunţate pe 26 iulie, care este definitivă, dar deocamdată nemotivată, instanţa a reproşat anchetatorilor că s-au folosit de probe culese nelegal, dar şi că au întocmit un rechizitoriu incoerent, în care n-au descris clar cine ce a făcut şi cât a delapidat.

Fripturişti de Beiuş

Aşa cum BIHOREANUL a mai scris, Petru Mlendea a fost trimis în judecată anul trecut şi i se impută că, în perioada 2012-2016, cât a condus  firma de salubrizare Edilul, ar fi permis VIP-urilor din oraş să-şi alimenteze maşinile pe cheltuiala societăţii, umflând astfel consumul lunar.

Între cei care şi-au alimentat maşinile pe banii beiuşenilor s-au numărat Remus Ganea, preşedintele clubului de fotbal Bihorul Beiuş, cântăreţul de muzică populară Claudiu Borza, dar şi fostul primar liberal Adrian Domocoş, fratele şi mama celui din urmă. Aceştia mergeau la benzinărie cu bileţele completate de mână şi semnate de Mlendea, având înscrise cantitatea de carburanţi şi o parafă a societăţii de salubrizare. Pompagiii preluau biletul, alimentau maşina, iar apoi ataşau hârtia la factura emisă lunar către Edilul, spre decontare.

"Protocoalele" au umflat consumul lunar al Edilul la 30.000 - 35.000 lei între anii 2012 şi 2016, când firma a fost condusă de el, prejudiciul calculat în sarcina inculpaţilor ridicându-se la 100.000 lei.

Alba, neagra

Iniţial, rechizitoriul întocmit de procurorii Parchetului Beiuş a fost confirmat de judecătorul de Cameră preliminară de la Judecătoria Beiuş, însă soluţia a fost contestată de inculpaţi, iar dosarul şi probele strânse în timpul anchetei a fost reanalizate la Tribunalul Bihor unde soluţia a fost cu totul alta. 

Pe 4 iulie, instanţa a stabilit că procurorii nu au defalcat clar participarea fiecăruia la faptele comise, judecătorul dând ca exemplu faptul că Mlendea este considerat autor pentru 383 de acte materiale de delapidare, iar beneficiarii combustibilului, toţi inculpaţi pentru complicitate, au reţinute în total 1.915 acte materiale. 

"Întrucât răspunderea penală este individuală, este evident că fiecare inculpat trebuie să fie informat în mod clar şi concis asupra acuzaţiei penale care îi este adusă", a explicat judecătorul, arătând că, din cauza deficienţelor din rechizitoriu, "nu numai inculpaţii dar şi judecătorii se află într-o reală imposibilitate de a cunoaşte obiectul şi limitele judecăţii, cu referire la infracţiunile de delapidare şi complicitate la delapidare". 

De la capăt

Tot atunci, instanţa a dispus anularea constatării tehnico-ştiinţifice realizată în 2017 de inspectorii antifraudă detaşaţi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor prin care procurorii au stabilit prejudiciul în caz. Motivul? Potrivit judecătorului, procurorii pot cere inspectorilor antifraudă să realizeze astfel de constatări în situaţii expres prevăzute de lege: când există pericol de dispariţie a unor mijloace de probă ori lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări. Or, în acest caz, dosarul a fost înregistrat în 2016, deci nu se justifica urgenţa şi, pe de altă parte, documentele erau depuse la dosar, deci nu puteau să dispară. 

Judecătorul a explicat că, prin modul în care s-a procedat în acest caz, "inculpaţii au fost puşi în imposibilitatea de a-şi exercita în mod deplin şi efectiv dreptul la apărare în cursul urmăririi penale, adică în imposibilitatea de a formula obiecţii, de a desemna un expert parte, etc", motiv pentru care a dispus anularea raportului, care nu mai poate fi folosit ca probă în dosar. 

Încheierea preliminară impunea procurorului să remedieze neregulile constatate în termen de 5 zile, iar pentru că anchetatorii nu s-au conformat în întregime, pe 26 iulie, judecătorul a dispus restituirea dosarului pentru refacerea urmăririi penale, soluţia fiind definitivă.