Facă-se voia lui Ilie Bolojan! ADI Ecolect a obţinut acordul de principiu din partea finanţatorului european pentru a adăuga o zonă nouă de colectare a deşeurilor în Bihor, din care va face parte doar Oradea. Această dorinţă a fost exprimată public de primarul municipiului, în luna decembrie.

Anunţul „separării” Oradiei a fost făcut joi, într-o conferinţă de presă susţinută de vicepreşedintele CJ Bihor, Ioan Mang, care deţine şi funcţia de preşedinte al ADI Ecolect, şi de Bujor Chirilă, director executiv al asociaţiei. Cu acest prilej, cei doi au prezentat şi stadiul de implementare al SMID.

Oradea, zona 7

Iniţiat în 2011, proiectul privind „Sistemul de management integrat al deşeurilor” (SMID) în judeţul Bihor, finanţat cu 50 de milioane de euro din fonduri europene, prevedea împărţirea judeţului în şase zone de colectare a deşeurilor, cu tot atâţia operatori de salubritate. Aflat încă în fază de implementare, SMID va fi însă modificat.

„În urma analizelor pe care le-am făcut, am considerat că s-ar impune, pentru a asigura o cât mai bună funcţionalitate a SMID-ului, ca municipiul Oradea să devină zonă distinctă. În urma acestei concluzii, am făcut demersurile necesare, pentru că orice modificări în cadrul SMID necesită aprobarea autorităţii de management, respectiv Ministerul Fondurilor Europene, am primit în aproximativ o lună răspunsul lor cum că este posibilă această reaşezare a zonelor, cu condiţia să facem nişte studii, ca să se ajungă la modificarea analizei de opţiuni depusă iniţial în cadrul cererii de finanţare pentru acest proiect”, a declarat Bujor Chirilă. Acesta a precizat că documentaţia solicitată de minster este aproape finalizată, iar săptămâna viitoare va fi depusă.

Se bat pe idee

Reprezentanţii Ecolect precizează, însă, că aceste demersuri au fost iniţiate de către ei, înainte ca primarul Ilie Bolojan să pretindă acelaşi lucru. La finalul anului trecut, edilul Oradiei a declarat că a discutat cu conducerea CJ Bihor posibilitatea organizării unei licitaţii pe cont propriu, explicând că îşi doreşte să evite scenariul în care contractul Oradiei cu RER Vest va expira, iar un alt operator nu va fi desemnat de ADI Ecolect.

Chirilă şi Mang au precizat, însă, că iniţiativa separării Oradiei le-a aparţinut. „În luna septembrie, în urma analizelor pe care periodic le făceam împreună cu conducerea Consiliului Judeţean, respectiv cu domnul vicepreşedinte Mang şi cu domnul preşedinte Pásztór, am ajuns la concluzia că una dintre zone ar trebui reanalizată. (...) Am aflat între timp că această chestiune era solicitată şi de primarul Ilie Bolojan”, a declarat Bujor Chirilă.

„Totul a plecat nu de la faptul că aşa vrea domnul Bolojan, ci de la faptul că Oradea colectează o treime din deşeurile din judeţul Bihorul. Împreună cu cele 25 de comune din jur, s-ar fi ajuns ca o singură zonă să deţină aproximativ 45% din deşeurile care se adună în judeţul Bihor. Era foarte mult pentru un singur operator”, a declarat şi Ioan Mang. Acesta a subliniat că proiectul SMID a fost demarat pe vremea când Bihorul era condus de „oblăduirea PNL”, atunci când preşedintele CJ Bihor era Cornel Popa. Astfel, vina pentru această împărţire o au tot liberalii, iar actuala conducere a CJ Bihor doar repară greşeala.

Mang a ţinut să sublinieze însă că CJ Bihor a făcut demersurile pentru separarea Oradiei, nu Primăria. „Avem hârtia Consiliului Judeţean din noiembrie, prin care am cerut acordul să facem şapte zone, dar şi să existe două modalităţi de plată, la alegerea UAT-urilor”, a declarat vicepreşedintele CJ Bihor.

El a explicat apoi că, pe lângă crearea unei noi zone, CJ Bihor a obţinut acordul de principiu şi pentru a permite primăriilor din judeţ să decidă cum anume se va tarifa serviciul de salubritate, printr-o taxă locală ori prin plata serviciilor de către bihoreni direct către operatori.

Pariu pe „maturitatea” lui Bolojan

În timp ce crearea noii zone, dedicate Oradiei, pare o certitudine, mai rămâne o necunoscută: cine va organiza licitaţia pentru municipiu. În timp ce primarul Ilie Bolojan a declarat, în decembrie, că ia în calcul ieşirea din ADI Ecolect, tocmai pentru ca Primăria să fie cea care licitează serviciul de salubritate pentru municipiu, Ioan Mang spune că acest scenariu va atrage costuri pentru oraş.

„O adresă trimisă de Ministerul Fondurilor Europene anul trecut, când au mai fost unele UAT-uri care au spus că mai bine ies din ADI-urile judeţelor respective, spune în felul următor: retragerea din cadrul asociaţiei de dezvoltare intercomunitară face imposibilă finalizarea proiectelor şi creează prejudicii atât unităţilor administrative proprii, deci cele care vor să iasă şi care vor suporta valoarea investiţiilor proprii de care au beneficiat direct şi cotă parte din investiţia totală, cât şi celelorlalte unităţi administrativ-teritoriale”, a declarat Ioan Mang. Care ar fi costul pe care ar trebui să-l plătească Primăria Oradea, dacă va ieşi din ADI, nu se ştie.

Mang a spus, însă, că crede că Bolojan „are maturitatea să realizeze că nu poate să iasă din SMID, pentru că va cauza prejudicii pentru toate UAT-urile, inclusiv cele liberale”.

S-au făcut că lucrează!

Directorul Ecolect a prezentat şi stadiul exact de implementare al SMID, anunţând că până la data de 15 februarie vor fi finalizate caietele de sarcini. Întârzierea se datorează faptului că firma bucureşteană angajată de CJ Bihor în 2011 pentru această sarcină, Media One, nu s-a achitat de treabă.

Mai precis, potrivit lui Chirilă, a livrat nişte draft-uri de caiete de sarcini care nu conţineau particularităţi pentru judeţul Bihor, precum numărul de locuitori din fiecare comună ori estimări privind cantităţile de deşeuri ce vor fi colectate. În plus, în aceste draft-uri se vorbea despre o colectare a deşeurilor cu ţarcuri în toate comunele din Bihor, ceea ce ar fi presupus ca sătenii să-şi ducă gunoaiele la aceste incinte, lucru greu de imaginat.

În timp ce ADI Ecolect a preluat caietele în această formă şi le reface, pentru a nu ţine proiectul SMID în loc, CJ Bihor nu a luat nicio decizie de sancţionare a firmei cu pricina. Mai mult, întrebat de BIHOREANUL ce valoare a avut acest contract, Mang nici nu a ştiut să precizeze.

La fel, probleme sunt şi cu investiţiile realizate în cadrul SMID, mai precis cu staţiile de sortare şi de transfer realizate în judeţ. Lucrările nu au fost recepţionate, pentru că firma care a câştigat licitaţia, Team Net, dar şi cea pe care a subcontractat-o, Euriteh, au intrat în insolvenţă. „Antreprenorul şi subantreprenorul nu s-au prezentat la nicio probă a instalaţiilor. Ne-am asumat şi această problemă, încercăm să găsim soluţii”, a declarat Chirilă. Practic, ADI Ecolect trebuie să angajeze un expert care să evalueze lucrările făcute şi să stabilească ce anume mai trebuie făcut, iar apoi să se găsească o soluţie pentru finalizarea investiţiilor.

La mâna primarilor

Deşi este lesne de înţeles că mai sunt multe de făcut, liderii ADI Ecolect se arată încrezători şi spun că Bihorul ar putea avea noii operatori de salubritate chiar în acest an. Desigur, dacă şi primarii din judeţ vor coopera.

Potrivit lui Bujor Chirilă, după ce caietele de sarcini vor fi finalizate, ele vor trebui aprobate în fiecare consiliu local din cele 100 de UAT-uri. „Dacă o UAT nu aprobă, proiectul este blocat”, a precizat Chirilă, adăugând că mizează pe înţelepciunea primarilor şi consilierilor locali din judeţ.

După ce toate consiliile locale vor aproba caietele de sarcini, ele vor fi încărcate în sistemul electronic de achiziţie publică, unde, după o perioadă de verificare, vor fi lansate efectiv. „Dacă nu vor exista contestaţii, vom putea încheia contracte chiar în acest an”, a precizat Chirilă. Desigur, experienţa altor judeţe arată că, cel mai probabil, rezultatele licitaţiilor vor fi contestate de firmele perdante. Aşadar, primăriile cărora le expiră contractele de salubritate în vigoare vor trebui fie să le prelungească, dacă legea le permite, fie să facă achiziţii directe, pentru perioade scurte, de 3 sau 6 luni.

Cert este că anul 2019 va fi unul important pentru salubritate bihoreană. Mai rămâne de văzut dacă va fi unul de succes...