La numai două luni de la adoptarea bugetului judeţului Bihor pe anul 2019, acesta a şi fost deja rectificat, şi nu oricum, ci în sens negativ, adică printr-o diminuare atât a veniturilor, cât şi a cheltuielilor, iar acest lucru a fost folosit de grupul aleşilor liberali din Consiliul Judeţean pentru a sublinia şubrezenia lui.

Asta, chiar dacă, pe de altă parte, au trecut numai două zile de la semnarea de către preşedintele PNL Bihor, Ilie Bolojan, cu omologii săi de la UDMR - Cseke Attila, PSD - Ioan Mang şi ALDE - Ciprian Blejan a unei înţelegeri pentru ca fondurile din impozitul pe venit estimate a se colecta în acest an şi destinate echilibrării bugetelor oraşelor şi comunelor să fie împărţite aşa încât, spre deosebire de anii precedenţi, de ele să beneficieze şi localităţile cu primari PNL.

"Ciopârţim investiţiile"

Pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a Consiliului Judeţean Bihor s-au aflat trei proiecte privind banii judeţului, şi anume aprobarea contului de execuţie bugetară până la 30 iunie, rectificarea bugetului pe 2019 şi repartizarea a peste 28 milioane lei din cotele defalcate din impozitul pe venituri pentru echilibrarea bugetelor locale.

Dacă primul proiect a fost aprobat fără controverse între putere şi opoziţie, în schimb rectificarea bugetului l-a determinat pe liderul consilierilor judeţeni liberali, Ionel Avrigeanu, să conteste modul în care a fost gândită această rectificare.

"Vedem o rectificare negativă de 9 milioane lei, punctul unde tăierile sunt masive este cel al investiţiilor, unde avem o diminuare reală de 17 milioane lei, s-au luat bani de la investiţii şi s-au trecut în zona de funcţionare a Consiliului Judeţean, inclusiv în salarii", a acuzat Avrigeanu, exemplificând că "s-au tăiat bani de la investiţiile pe drumurile judeţene inclusiv", dar şi 400.000 lei din cei 500.000 lei alocaţi iniţial pentru documentaţia de reabilitare a fostei Policlinici Mari.

"Dacă la două luni de la aprobarea bugetului ciopârţim investiţiile cu 17 milioane lei, mă întreb ce-o să fie până la sfârşitul anului", a spus Avrigeanu, criticând că 11 milioane lei destinaţi iniţial reabilitării şi modernizării unor drumuri judeţene vor fi folosiţi pentru repararea unor drumuri comunale. "Vreau să ştiu dacă s-a făcut o analiză la nivelul tuturor drumurilor comunale din judeţ, pentru că UAT-urile cu primari PNL primesc doar 5% pentru aceste drumuri", a mai acuzat liberalul, arătând că, în schimb, prin rectificare s-au alocat sume mari pentru drumurile comunale din zone cu primari UDMR, motiv pentru care "noi nu votăm această rectificare".

"Mai facem o rectificare şi luna viitoare"

În replică, vicepreşedintele Ioan Mang a afirmat că "niciun leu de la investiţii nu lipseşte din buget şi nu merge la salarii", confirmând însă că, în loc să fie reabilitate mai multe drumuri judeţene, se vor repara drumuri comunale.

În schimb, Mang a lăudat din nou programul de turnare de covoare asfaltice pe drumuri judeţene, subliniind că pentru prima oară, în ultimii doi ani, s-a pus covor asfaltic pe 200 de kilometri de drumuri judeţene, program care va fi finalizat anul viitor.

"Dacă trebuie, mai facem o rectificare şi luna viitoare, când mai vin nişte bani de la Guvern, nu e o problemă să facem rectificare de buget în fiecare lună", a mai spus şeful PSD Bihor.

Pe de altă parte, preşedintele CJ, Pasztor Sandor, a invitat-o pe şefa Direcţiei Economice, Gabriela Plugar, să confirme şi ea că banii "tăiaţi" din bugetul pentru investiţii al judeţului nu vor fi folosiţi pentru plata salariilor funcţionarilor.

Împărţeală fără scandal

În ce priveşte repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale, pentru echilibrarea bugetelor locale ale oraşelor şi comunelor, a sumei de 28,49 milioane lei din impozitul pe venit prognozat să fie colectat în acest an din Bihor, aceasta a fost adoptată cu unanimitate de voturi, ceea ce demonstrează că toate cele patru partide din CJ s-au ţinut de promisiunea înscrisă în pactul semnat duminică de Bolojan, Cseke, Mang şi Bodea, în sensul că UAT-urile cu primari liberali nu au mai fost ţinuţi "pe uscat", cum s-a întâmplat în ultimii doi ani.

Totuşi, şi de data aceasta, caimacul l-au luat primarii UDMR, care se vor bucura de cele mai mari alocări: Marghita, de pildă, primeşte 739.000 lei (inclusiv pentru plata unor cheltuieli de funcţionare a Primăriei, adică a salubrizării şi deratizării), iar Salonta 400.000 lei, în timp ce Beiuşul, cu primar liberal, va beneficia de doar 350.000 lei, iar Oradea de numai 100.000 lei, şi aceia cu destinaţia stabilită, pentru "statuie Rimanoczy Kalman".

De asemenea, Valea lui Mihai, cu primar UDMR, a primit 628.780 lei, Săcueni – 663.750 lei, în timp ce Nucetul (edil PSD) a primit 565.000 lei, iar Şteiul (cu primar PNL) doar 270.000 lei şi Vaşcăul doar 120.000 lei.

În ce priveşte comunele, la fel, primarii UDMR culeg sume mai mari (Diosig – 335.000 lei, Sălard – 387.000 lei, Şimian – 372.750 lei etc), împreună cu cei ai PSD (Sânmartin 510.000 lei, Remetea 560.000 lei, Gepiu 439.000 lei, Finiş 340.000 lei şamd) decât cei ai PNL (Sântandrei 260.000 lei, Copăcel 148.000 lei, Criştioru de Jos 127.000 lei, Mădăras 137.000 lei, Roşia 111.000 lei etc).