94%! Primăria Oradea raportează un nivel record la încasarea taxelor şi impozitelor locale, plus o premieră absolută: sechestrarea de acţiuni ale rău-platnicilor

Flancat de cei doi adjuncţi, Simona Vlad şi Sorin Iacob, şeful Direcţiei Economice a Primăriei, Eduard Florea, a prezentat luni, într-o conferinţă de presă de o oră şi jumătate, activitatea acesteia în cursul anului trecut, an caracterizat prin mai multe dezechilibre provocate de decizii guvernamentale, dar şi de reuşite locale care au păstrat Oradea ca zonă bună pentru investiţii, în care dezvoltarea continuă.

A scăzut datoria oraşului

În cursul anului 2019, a spus Florea, bugetul local a continuat să suporte influenţele negative ale unor acte normative emise de Guvern, cum ar fi OUG 79/2017 (prin care Ministerul Finanţelor a "reţinut" banii găsiţi necheltuiţi în bugetele localităţilor la finele anului), dar şi OUG 114/2018 şi Legii Bugetului de stat pe anul trecut, care au determinat creşterea costurilor pentru construcţii şi au diminuat în primele două trimestre încasările din impozitul pe venituri (doar 41,75% în prima parte a anului, 60% ulterior), toate în condiţiile în care Guvernul a şi "pasat" autorităţilor locale sarcina de a acoperi jumătate din cheltuielile de asistenţă socială.

Anul trecut, a amintit şeful Direcţiei Economice, municipalitatea a contractat un credit de tip revolving, din care să facă plăţi pe proiectele europene, dar din cele 100 milioane lei împrumutate au fost trase doar 3,7 milioane lei, de altfel şi restituite integral.

Soldul datoriei a fost la finele anului trecut mai mic decât la începutul lui (59,81 milioane euro la 31 decembrie faţă de 61 milioane lei la 1 ianuarie 2019), iar gradul de îndatorare mult sub limita permisă de 30% din veniturile proprii, şi anume 13,6%.

Notabil este că soldul datoriei publice a oraşului a scăzut în condiţiile în care, deşi rata inflaţiei a fost de 1,34%, fiscalitatea a rămas neschimbată anul trecut.

Încredere ridicată pentru investitori

Şeful Direcţiei Economice a arătat, pe de altă parte, că 2019 "a fost un an dificil în implementarea proiectelor cu fonduri europene, dând exemplul proiectului Geo-Nufărul (de termoficare pe bază de apă geotermală a cartierului Nufărul), pentru care Consiliul Concurenţei şi autoritatea de management au cerut clarificări numeroase înainte de semnarea contractului de finanţare, amânată pe acest an, dar şi necorelarea legislaţiilor între România şi Ungaria în ce priveşte ajutoarele de stat, ceea ce a tergiversat proiecte cu finanţare prin Programul Ro-Hu.

Din această cauză, adică a nerealizării unor investiţii, a spus Florea, oraşul a acumulat un excedent bugetar de 82,5 milioane lei (aproximativ 10% din bugetul iniţial, de 886,603 milioane lei).

În ce priveşte ratingul oraşului, Eduard Florea a spus că agenţia Fitch a menţinut calificativul BBB-, "de mare credibilitate pentru investiţii", fapt care a permis Oradiei să obţină credite bancare cu dobânzi mici şi cu condiţii flexibile de tragere şi utilizare.

Creşteri bune...

De asemenea, a explicat directorul adjunct Sorin Iacob, în 2019 Direcţia Economică a înregistrat cel mai înalt grad de încasare a taxelor şi impozitelor locale, ajungând la 94% din debitele anului, în timp ce din rămăşiţele pe anii trecuţi a colectat 81%.

Iacob a subliniat că o premieră absolută în recuperarea datoriilor la bugetul local a constat în instituirea de sechestre pe părţile sociale, adică pe acţiunile pe care le deţin la firme persoane fizice rău-platnice care nu aveau pe numele lor proprietăţi de niciun fel (case ori maşini) care să poată fi executate, asemenea bunuri fiind trecute pe firme. "Am ajuns la 5 sechestre pe zi", a spus Iacob, explicând că acţiunile sechestrate nu pot fi tranzacţionate şi nici în statutele firmelor respective nu pot fi făcute modificări, ceea ce determină deţinătorii acţiunilor să-şi achite datoriile.

Per total, prin executări silite (popriri, sechestre şi dosare de insolvabilitate), anul trecut au fost încasate la bugetul oraşului 22,89 milioane lei, valoarea restanţelor scăzând de la 14,8 milioane lei în 2018 la 12,6 milioane lei în 2019. Volumul restanţelor a scăzut cu -8,5% în cazul persoanelor fizice şi cu -15% în cazul firmelor, iar numărul restanţierilor persoane fizice cu -5,7% şi cu -1% ce priveşte firmele cu datorii la bugetul local.

Directorul adjunct mai a arătat că în 2019 a crescut şi masa impozabilă, semn că oraşul continuă să se dezvolte. Numărul tranzacţiilor de proprietăţi (în special apartamente noi) a crescut la 18.170 pentru persoanele fizice (faţă de 17.952 în 2018) şi la 7.542 pentru persoanele juridice (de la 7.108 în 2018).

... şi creşteri rele

În schimb, Sorin Iacob a afirmat că există şi "creşteri care nu ne bucură", dând exemplul creşterii suprafeţei terenurilor agricole intravilane declarate de contribuabili, dar asta nu pentru că ar fi "dospit" pământul arabil din oraş, ci pentru că diverse schimbări legislative au permis declararea altor tipuri de terenuri ca fiind agricole, aşa încât deţinătorii să plătească impozite de 30 de ori mai mici decât dacă le-ar fi declarat, de pildă, ca fiind curţi şi terenuri cu construcţii pe ele.

Tot din categoria creşterilor "care nu ne bucură", adjunctul Direcţiei Economice a spus că face parte şi cea a numărului de autovehicule pentru care bugetul local încasează impozite. În 2019, de pildă, s-au plătit dări pentru 70.258 maşini deţinute de persoane fizice şi pentru 33.194 maşini din proprietatea firmelor, cu 18% mai multe decât în 2015, în condiţiile în care, după cum a subliniat funcţionarul, suprafaţa carosabilă a străzilor şi numărul locurilor de parcare nu aveau cum să crească şi ele în aceeaşi proporţie, de 18%.