Evidenţele Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri sunt îngrijorătoare: aproape 86% din volumul de apă evacuat în bazinul hidrografic Crişuri necesită epurare.

Continuaţi canalizările!

Potrivit statisticilor ABA Crişuri, doar 14,4% din apa evacuată corespunde standardelor în domeniu.

"Calitatea apelor la sursă este una bună, dar avem sectoare la care trebuie să lucrăm. Din cei circa 47.000 mii metri cubi de apă evacuată verificaţi, circa 86% necesită epurare", a declarat joi, în cadrul unei conferinţe de presă, directorul ABA Crişuri, Sorin Guler.

Potrivit directorului, probele prelevate demonstrează necesitatea continuării investiţiilor în infrastructura de canalizare şi epurare iniţiate de administraţiile locale.

"În ultima perioadă a mai apărut o reglementare care le permite unităţilor administrativ teritoriale care nu şi-au pus în funcţiune capacităţile amenajate să îşi deschidă alt program şi să primească fonduri ca să le finalizeze. Degeaba este funcţională staţia de epurare a localităţii dacă localnicii nu sunt branşaţi la ea pentru că nu există reţea de canalizare", a spue directorul.

De altfel, România riscă să intre anul acesta în procedură de infringement pentru că nu s-a conformat obligaţiei de a racorda la canalizare până la sfârşitul anului 2018 toate localităţile cu peste 2.000 de locuitori.

"Izvoarele" sunt bune

Spaţiul hidrografic Crişuri cuprinde 365 de cursuri de apă, cu o lungime de 5.784 kilometri. Anul trecut ABA Crişuri a monitorizat 64 de corpuri de apă, 8 corpuri de lac, 162 de evacurări şi a 134 foraje de control.

Analiza apei la sursă a scos la iveală că în 2% din cazuri aceasta s-a prezentat într-o "stare foarte bună", în 72% din cazuri într-o stare "bună" şi în 26% din cazuri într-o "stare moderată".

Stabilirea categoriilor de calitate s-a făcut prin compararea valorilor obţinute cu cele prevăzute în lege.

Potrivit normativelor în vigoare, apa se împarte în cinci categorii de calitate: foarte bună, bună, moderată, slabă sau proastă.

"Ţinta fixată este ca apa colectată la sursă să fie integral într-o stare bună",  a explicat directorul Guler.

Pentru protecţia localităţilor

Bazinul Crişuri cuprinde în prezent 28 de acumulări permanente de apă cu un volum de 125,5 milioane de metri cubi.

Acestea cuprind 51 de acumulări nepermanente cu o capacitate de 187,4 milioane metri cubi, 1.223 de diguri pentru apărarea localităţilor, obiectivelor economice şi terenurilor agricole, 904 regularizări şi consolidări de albii, 107 construcţii de exploatare şi 3 prize de apă.

Anul trecut ABA Crişuri a derulat lucrări de întreţinere şi reparaţii care au vizat obiectivele de apărare împotriva inundaţiilor, lucrări de regularizare şi reprofilare a albiilor cursurilor de apă prin decolmatare.

"Efectele pozitive aduse de aceste lucrări s-au resimţit în perioadele de ape mari când a fost posibilită evitarea revărsărilor în 48 de localităţi riverane cursurilor de apă", a spus Sorin Guler.

Pe lista localităţilor protejate s-au numărat Oradea, Marghita, Beiuş, Aleşd, Săcuieni şi Valea lui Mihai din Bihor, Pâncota din judeţul Ara, Tăşnad în Satu Mare şi Ciucea din Cluj.

Barajul Leşu, gata în 2020

În anul 2019 ABA Crişuri va continua lucrările de investiţii demarate în anii anteriori. Cea mai importantă lucrare o constituie reabilitarea celei mai mari acumulări de apă din Bihor, barajul Leşu.

"Termenul de predare este anul 2021, dar noi, având în vedere graficele lucrărilor, credem că la finalul lunii iunie 2020 vom avea apă în acumularea Leşu", a spus Sorin Gligor.

Lucrarea, realizată de firma Repcon, vizează printre multe altele reabilitarea barajului, a drumului şi iluminatului de pe coronament, a echipamentelor hidromecanice, a casei vanelor, a instalaţiilor electrice şi de automatizări.

Barajul Leşu, care a fost golit de apă în anul 2015 pentru că nu mai prezenta siguranţă, a mai suferit intervenţii doar în anul 1992.

Pe lista lucrărilor care vor fi redulate de ABA Crişuri în 2019 se mai numără reabilitarea malului drept al Crişului Repede în zona podului Ladislau, lucrări pentru protecţia localităţilor riverane Crişului Negru, retehnologicarea a patru staţii de pompare şi altele.