Doar 11 zile au mai rămas până când Consiliul Judeţean Bihor poate iniţia un proces civil prin care să recupereze prejudiciul suferit în urma afacerii "Luceafărul", prin care în 2007, în mandatul de preşedinte al fostului şef UDMR, Alexandru Kiss, a vândut în pagubă - intenţionat, conform DNA Oradea - terenurile şi clădirile fostelor unităţi militare din Calea Aradului şi din strada Universităţii către firma Selina, deţinută de Beniamin Rus.

Pentru că în 31 martie 2015 DNA a comunicat CJ că prejudiciul a fost evaluat la aproape 6,3 milioane euro şi a întrebat dacă instituţia se constituie parte civilă în procesul penal intentat celor doi, iar CJ răspundea că va porni ulterior un proces civil separat, ceea ce n-a făcut până acum, iar termenul de prescriere a dreptului de a o face expiră pe 31 martie 2018, de adoptarea unei hotărâri depindea, marţi, dacă instituţia renunţă sau nu la recuperarea pagubei. Cu consecinţele de rigoare...

Pe ultima sută

Pe ordinea de zi a reuniunii CJ, proiectul de hotărâre pentru aprobarea promovării acţiunii în răspundere civilă delictuală pentru recuperarea integrală a prejudiciului a figurat abia la punctul al 33-lea, după alte proiecte de mult mai puţină importanţă, precum aprobarea unor licenţe de transport pentru navetiştii din judeţ.

Când discuţiile au ajuns, totuşi, la acest punct, unii dintre consilierii din opoziţie au vrut să ştie de ce acest proiect a fost retras de pe ordinea de zi a şedinţei din ianuarie şi amânat atât de mult, preşedintele Pasztor Sandor răspunzând că la acea vreme a luat decizia amânării deoarece juriştii instituţiei mai trebuiau să facă documentare.

Prejudiciul, cât e prejudiciul?

Consilierii s-au înţeles foarte greu dacă să iniţieze procesul civil precizând sau nu prejudiciul, în condiţiile în care - aşa cum BIHOREANUL a dezvăluit recent - şefa Direcţiei Economice, Gabriela Plugar, a refuzat să constate că instituţia a fost păgubită şi că întinderea pagubei este de 6,3 milioane euro, cum a stabilit DNA.

Suma a fost stabilită ca prejudiciu deoarece din cele două suprafeţe de teren din Calea Aradului şi din strada Universităţii pe care le avea de vânzare, instituţia condusă de Kiss a vândut şi, implicit, a încasat bani doar strict pentru amprentele de sub blocuri, în timp ce restul parcelelor, cele dintre blocuri, rămase fără nicio valoare, le-a cedat Primăriei Oradea, care să introducă utilităţile pentru blocurile din Calea Aradului.

De altfel, discuţiile dintre consilieri s-au învârtit mult în jurul acestei probleme privind prejudiciul. Primul care a atras atenţia că dacă CJ nu precizează clar o sumă acţiunea va fi făcută degeaba a fost consilierul PNL Călin Gal, invocând propria experienţă profesională de fost şef al Gărzii Financiare Bihor, urmat apoi de un alt coleg, avocatul Kiss Janos, şi de Gheorghe Neag, care a cerut ca CJ nu doar să-şi însuşească suma stabilită de DNA, ci şi ca în viitorul proces să angajeze o firmă de avocatură.

Mang: "Financiar nu este nicio pagubă"

În discuţii s-a implicat şi vicepreşedintele Ioan Mang, care la un moment dat a avut o exprimare bizară, sugerând că normal ar fi ca procesul penal intentat de DNA lui Kiss să fie câştigat de acesta, deoarece prin afacerea "Luceafărul" judeţul nu ar fi pierdut niciun leu.

Mang a invocat un control din 2015 al Curţii de Conturi, care "nu a găsit nicio sumă" ca fiind pierdută de CJ prin vânzarea doar a amprentelor de sub blocuri, ci numai din cauză că Selina nu şi-a respectat obligaţiile prevăzute în contractele de vânzare-cumpărare, pentru construirea mai multor locuinţe. Pentru acest motiv, a şi stabilit, separat de ancheta DNA, că Judeţul a fost prejudiciat cu circa 8 milioane lei, iar CJ Bihor a şi deschis un alt proces civil, pentru rezilierea contractelor şi recuperarea terenurilor vândute.

"DNA spune în felul următor: ai avut două coli de hârtie, una ai vândut-o la Selina, cealaltă ai dat-o la Primărie. Dacă le vindeai pe amândouă la Selina, aveai 6,3 milioane euro în plus, şi asta-i paguba. Dar din punct de vedere financiar nu este nicio pagubă. S-a cerut preţul, s-au plătit banii, trebuia să existe mai multe blocuri, nu s-au construit, am mers în instanţă (n.r. – pentru rezoluţiunea contractelor)", a spus Mang, confundând prejudiciile constatate de Curtea de Conturi şi ignorându-l pe cel stabilit de DNA.

"Dacă prin absurd DNA ar câştiga"

Mang s-a întrebat retoric ce se va întâmpla dacă CJ porneşte procesul civil şi acesta se va încheia înaintea celui penal intentat de DNA, situaţie în care Consiliul nu ar putea dovedi prejudiciul. Totuşi, el nu a pledat împotriva iniţierii acţiunii, ci pentru aprobarea ei.

"Dacă există pagubă va hotărî instanţa, dacă trebuia să se vândă tot terenul sau nu trebuia să se vândă tot terenul... Deci, situaţia nu este deloc simplă. Cert este că dacă instanţa va hotărî că DNA are dreptate şi noi nu iniţiem procesul ăsta, noi vom fi buni de plată. Nu avem deloc banii ăştia - 6,3 milioane euro - şi dacă instanţa, prin absurd, sau nu prin absurd, va da dreptate DNA-ului, nu ştiu de unde vom scoate banii", a spus Mang.

Juriştii: "Este evident"

Mult mai clar şi mai concis, celălalt vicepreşedinte al CJ, Traian Bodea, a propus ca CJ să-şi însuşească prejudiciul stabilit de DNA, aceeaşi opinie având-o şi juriştii, care au explicat că instituţia va recupera în final suma pe care o va stabili instanţa de judecată.

La fel a spus şi şeful Direcţiei de Administraţie Publică Locală a CJ, Sarkadi Zsolt: "Consiliul Judeţean, prin promovarea acestei acţiuni, îşi însuşeşte prejudiciul din Raportul DNA şi merge pe această sumă. Dacă printr-o expertiză judiciară (n.r. – în proces) se stabileşte o altă sumă, atunci bineînţeles va fi alta. Ulterior, instanţa va decide dacă această sumă este corectă, reală şi cui se impută".

După ce i-a ascultat pe toţi, preşedintele CJ Pasztor Sandor a spus că oricum ar fi intentat procesul, chiar şi fără o hotărâre a CJ, în baza unei dispoziţii de preşedinte, şi a supus la vot proiectul aşa încât însuşi titlul hotărârii să prevadă că instituţia şi-a însuşit prejudiciul de 6,3 milioane euro constatat de DNA. Pentru adoptarea ei au votat în final toţi cei 34 consilieri.