Directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Elena Mateescu, a venit marţi la Prefectura Bihor, unde, împreună cu şefa Centrului de Meteorologie Regional Banat-Crişana din Timişoara, Silvia Barbu, a dat explicaţii, în prezenţa prefectului Dumitru Ţiplea, după o controversă privind o posibilă eroare de prognoză transmisă de această structură.

Erorile din prognozele meteo pot avea consecinţe negative în contextul schimbărilor climatice, care determină tot mai frecvent fenomene meteo extreme, ce produc victime şi daune materiale semnificative.

Vina "regionalizării"

La reuniunea de miercurea trecută a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, atât prefectul Dumitru Ţiplea, cât şi directorul Electrica Oradea, Ionel Boja, şi-au exprimat îndoiala că avertizarea de cod galben de vânt transmisă de CMR Banat Crişana a fost corectă, deoarece în unele zone ale judeţului au existat acoperişuri smulse şi copaci doborâţi, ceea ce nu ar fi fost posibil decât în condiţii de cod portocaliu.

Tot atunci, şefa Serviciului de Meteorologie din Oradea, Cristina Chiorean, a afirmat că sistemul funcţionează deficitar după anul 2009, când unul dintre cele două radare existente aici, cel din Dealul Vântului, a fost pus în conservare sub motiv că ar fi consumat prea mult curent, iar cel din Calea Aradului nu este operat de meteorologii orădeni, ci de cei clujeni, care nu ar fi interesaţi de atenţionările de tip now-casting decât dacă acestea vizează teritoriul de după Huedin. Mai mult, Chiorean afirma că din 11 staţii meteo, Serviciul din Oradea mai are doar trei, restul fiind administrate direct de către CMR din Timişoara şi CMR din Cluj.

Regionalizarea, din 1999

Directorul general al ANM, Elena Mateescu, a afirmat marţi la Oradea, însă, că situaţia descrisă de şefa Serviciului din Oradea nu este reală, în primul rând pentru că "regionalizarea" sistemului naţional de meteorologie nu s-a produs în 2009, ci în 1999, când sistemul Meteo s-a "rupt" de cel Hidro, rămas la Apele Române, iar de atunci progonozele pentru Bihor au fost făcute invariabil de previzioniştii de la Cluj, iar din 2015 de cei din Timişoara.

Mateescu a afirmat că în Bihor funcţionează în prezent 7 staţii meteo automate, a căror modernizare a început în 2005, printr-un proiect în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu care a presupus instalarea, în toată ţara, a 130 asemenea staţii. "În Bihor am automatizat staţiile din Oradea, Dumbrăviţa şi Săcueni", a spus şefa ANM.

Ea a mai afirmat, de asemenea, că radarul din Dealul Vântului nu a fost scos din uz pentru că ar fi consumat prea mult curent electric, ci pentru că era depăşit moral şi fizic: nu mai existau piese de schimb (fusese conceput să funcţioneze optim 10 ani, dar a fost folosit 18 ani), iar calculatorul nu mai permitea integrarea datelor în sistemul naţional, între timp modernizat.

Radare meteo şi staţii în plus, în Bihor

Pe de altă parte, şefa ANM a precizat că, datorită unei finanţări europene recent aprobate (în 18 decembrie 2019), modernizarea sistemului naţional meteo continuă, inclusiv în Bihor, în baza unui proiect de 74 milioane euro din Programul Operaţional Infrastructură Mare, ce prevede între altele achiziţionarea a 7 radare meteo noi, din care unul va fi amplasat pe Dealul Vântului, în locul celui oprit în 2009.

De asemeenea, a spus Mateescu, în zona de răspundere a Serviciului Meteo din Oradea vor fi amplasaţi şi 16 senzori de diverse tipuri (pentru detectarea fulgerelor, pentru detectarea norilor şi fenomenelor meteo extreme, pentru prognozarea vizibilităţii orizontale etc), din care unul în Oradea.

Mai mult, şefa ANM a afirmat că în urma unei discuţii avute cu prefectul Dumitru Ţiplea s-a luat decizia ca în Bihor să fie majorat cu încă 5 numărul staţiilor meteo (două între Oradea şi Chişineu, câte unul între Holod şi Borod, în zona Brusturi şi la nord de Marghita), acestea urmând să furnizeze date inclusiv pentru Centrul European de Agrometeorologie.

Toate investiţiile, a precizat Mateescu, urmează să fie finalizate până cel târziu în 2023.

Vijeliile, prognozate corect

În ce priveşte codul galben de vânt şi ninsori emis săptămâna trecută, atât şefa ANM, cât şi şefa CMR Banat-Crişana au afirmat că acesta a fost corect şi nu se punea problema emiterii unui cod portocaliu. "Rezultatele măsurătorilor realizate la staţiile meteo arată că au fost viteze ale vântului de 22 metri/secundă la cote sub 800 metri. Pentru cod portocaliu trebuia să fie minimum 25 metri/secundă", a spus şefa CMR Banat-Crişana, Silvia Barbu.

Întrebată de jurnalişti cum se explică, totuşi, faptul că vântul a smuls acoperişuri şi a doborât copaci în câteva zone din judeţ, aceasta a afirmat că în anumite locuri s-au produs aşa-numite fenomente de "inversiune", adică vântul a avut intensificări mai mari în rafale, dar asta din cauza configuraţiei terenului. Barbu a mai spus că ultima oară în Bihor au fost viteze ale vântului de 25 metri/secundă (minimum necesar pentru emiterea unui cod portocaliu) în 31 ianuarie 2015.

Şefa ANM a afirmat că şefa Serviciului Meteo Oradea nu era calificată să se pronunţe asupra progonozelor, deoarece specialitatea ei este nu de meteorolog previzionist, ci de agrometeorolog. De altfel, a admis ea, în Bihor nu există niciun meteorolog previzionist, luând însă în calcul posibilitatea angajării unuia după înlocuirea vechiului radar din Dealul Vântului.

Cu toate acestea, Mateescu a promis că nu o va sancţiona pe Cristina Chiorean pentru afirmaţiile făcute în şedinţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă: "În niciun caz! Garantez pentru aşa ceva! Nu va păţi nimic!", a spus ea, precizând doar că pe viitor la şedinţele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă vor participa meteorologi previzionişti, fie şi prin sistemul de video-conferinţă.

Salariile, prea mici

Pe de altă parte, şefa ANM nu a fost convingătoare când a dat explicaţii privind salariile mici de care se plâng meteorologii.

În condiţiile în care şefa Serviciului Meteo Oradea, Cristina Chiorean, a afirmat săptămâna trecută că angajaţii au salarii minime pe economie, adică 1.700 lei/lună, deoarece în ANM nu se respectă Legea Salarizării unitare, Elena Mateescu a afirmat că, pe lângă tichetele de masă şi vouchere de vacanţă, plus prime de Paşti şi de Crăciun, aceştia primesc salarii de bază şi sporuri care asigură câştiguri nete lunare de aproape 1.000 euro. "Un inginer cu 20 de ani vechime câştigă peste 40 milioane (n.r. – lei vechi) pe lună", a spus şefa ANM, afirmând că din 2016 câştigul salarial mediu în sistem a crescut de la 1.745 la 3.485 lei.

Cu toate acestea, adevărul din buzunarele meteorologilor este diferit: după cum demonstrează statele de plată, un inginer specialist 1 câştigă lunar abia 2.800 lei net, iar un meteorolog 1 maximum 2.500 lei net. Prea puţin, având în vedere pregătirea lor (au absolvit facultăţi de Fizică, Matematică şi Agronomie) şi valoarea muncii lor asupra economiei şi siguranţei cetăţenilor.