E incredibil ce monştri nemuritori a creat comunismul! Securitatea este unul dintre cei mai perfizi şi mai întunecaţi, probabil chiar mai întunecat astăzi, odată cu trecerea timpului. Cred asta pentru că modul în care era percepută Securitatea înainte de 1989, şi anume ca duşman al omului de bună credinţă, se perpetuează şi azi în mentalul colectiv. Să fii de la serviciile de informaţii de azi pare ceva ruşinos şi condamnabil.
Altfel cum ne-am putea explica faptul că, atunci când trebuie lovit în reputaţia cuiva, e suficient să arunci în spaţiul public vorba că e "acoperit"? O afirmaţie care nu trebuie şi nici nu poate fi dovedită. E suficient să arunci piatra şi răul e făcut pe jumătate. Dar când o astfel de acuzaţie vine din partea unei instituţii a statului şi se îndreaptă spre o entitate privată, totul devine mult mai absurd şi mai greu de înţeles.
Să fii suspectat că eşti de-al "serviciilor" pare să fie o anatemă mai gravă decât păcatul de a vinde copii, a iubi pidosnic sau a nu te închina la aceiaşi zei. Probabil asta îşi închipuie cei care aruncă afirmaţiile. În realitate, publicului îi pasă de asta mai puţin decât de noua frizură pubiană a Deliei. Să nu uităm că poporul votează oameni cu dosare penale, îi respectă profund pe cei aflaţi după gratii şi îi consideră martiri pe cei prinşi la furat din bugetul de stat.
Aţi auzit pe cineva care să boicoteze trustul lui Voiculescu pe motiv că aşa-numitul Felix a fost informator dovedit al Securităţii? Ştiţi pe cineva care a renunţat să mai ţină cu Steaua din cauză că patronul echipei a intrat la răcoare? Există vreun constănţean care s-a mutat din oraş din pricina fărădelegilor primarului de acolo? Mă îndoiesc, iar dacă astfel de fapte s-au întâmplat cumva, sunt excepţii. Moralitatea noastră nu e atât de erectă încât să ducă la asemenea acte de disidenţă.
Cei care se conduc după deviza "Cea mai bună apărare e atacul cu serviciile" ar trebui să îşi pună minţile la treabă şi să inventeze nişte acuze noi, adaptate vremurilor. Dacă nu le vine nicio idee, iată câteva sugestii: "cutare are 5 case" (invidia omului de rând nu poate fi insensibilă la aşa ceva), "cutare are pensie de 8000 de lei lunar, deşi a făcut doar muncă de birou" (asta nu are cum să dea greş) sau "cutare merge de 5 ori pe an în concedii în străinătate plătite de stat" (bombă nucleară).
Până când atrocităţile de mai sus vor deveni realităţi dovedite, să ne consolăm cu un aspect ironic ce pare să ne scape. Acuzaţia că cineva este "acoperit de la servicii" este, de fapt, o acuzaţie că cineva munceşte undeva. Repet, că munceşte! Ceea ce, în climatul general de "munca e pentru sclavi şi pentru maşini" care ne guvernează existenţa ca popor, devine o adevărată virtute.