Miercurea trecută, eurodeputatul Emilian Pavel, de la PSD Bihor, a strălucit în efortul de a merita un nou mandat, la concurenţă cu mulţi alţi colegi, de la multilateral dezvoltata Rovana Plumb (atoate-ministră, la Mediu, Fonduri Europene, Educaţie, Transporturi) până la Gabriela Zoană (o antieuropeană aproape declarată).

Printr-un email trimis colegilor din Parlamentul European, Pavel jr. (pentru amici Miluţ) a încercat, în sincron cu tot Partidul, cu Guvernul, cu ministrul (in)Justiţiei şi cu trompeţii din presa arondată, să blocheze candidatura fostei şefe DNA Laura Codruţa Kovesi la conducerea viitorului Parchet European, ignorând că atunci când alţii reclamau la „Înalta Poartă” erau numiţi, pe loc, trădători de neam şi ţară.

Nu o consider pe LCK nici o Ioana d’Arc, nici o nouă Ecaterina Teodoroiu, dar am apreciat că sub conducerea sa procurorii au trimis în judecată (chiar dacă nu pentru toţi au şi obţinut condamnări) mari tâlhari - şefi de partide şi de guverne, miniştri, senatori, deputaţi, secretari de stat, baroni judeţeni, primari, directori. Nu au fost decât o parte din cei cărora le datorăm depopularea, lipsa autostrăzilor, surparea căilor ferate, latrinele din fundul curţii în şcolile rurale, mizeria din spitale şi, de fapt, din întreaga societate.

Fără nicio probă, Pavel a vorbit despre „intimidarea judecătorilor, procurorilor, martorilor, avocaților, până la obținerea de denunțuri forțate, fabricarea de jumătăți de adevăruri și chiar și corupție”. A ameninţat Europa, chiar, că dacă LCK va ajunge procuror şef european, îşi va extinde abuzurile asupra nemţilor ori olandezilor, fiindcă nu-i nici pe departe un „cruciat al justiţiei”, ci un călău.

Dar noi ne întrebăm vreodată cine vorbeşte? În acest caz, o face un personaj care, deşi era director în Ministerul Tineretului în guvernarea Ponta, a cerut şi primit 40.000 euro din programul pentru „micii fermieri”, bani pe care a trebuit să-i returneze, dar după ce i-a putut folosi în campanie. Tatăl său, Florian Pavel, şef la APIA Bihor, a închis ochii anul trecut la falsuri în acordarea de subvenţii, tot din banii UE, motivând că instituţia tocmai era verificată de Comisia Europeană, iar scoaterea neregulilor la lumină ar fi „făcut rău instituţiei şi ţării”. Pe vechiul principiu comunist: dai în mine, dai în fabrici şi uzine!

Aşadar, politicianul nu o combate pe LCK de dragul principiilor ori al europenilor, temându-se că fosta şefă DNA îi va tortura ca pe Adrian Năstase, noul Iuliu Maniu, ci temându-se că dacă ajunge şefa Parchetului European ar putea descoperi, cine ştie, şi asemenea mişmaşuri.

Acest remember nu este şi nu se vrea un atac la persoană, ci o invitaţie publică: oameni buni, când cineva vă toarnă moşi pe groşi, vedeţi dacă nu cumva o face în interes personal. Aşa ne-am pricopsit cu Dragnea, pentru că s-a ascuns după faimosul program de guvernare, iar acum ne trezim cu justiţia ţăndări, şi la fel putem da crezare din nou, ca uitucii, altor sirene, bihorene, cu riscul de a ajunge întâi ciudaţii Europei, apoi şi în afara ei.