Cel mai tânăr cartier mamut al orașului este Nufărul. În perioada în care țăranii veneau la fabricile din Oradea să se odihnească, astfel că la coasă ajungeau gata osteniți, partidul comunist a decis să-i stabilizeze, și uite așa s-a născut cartierul Nufărul.
După Revoluție, a apărut o marcă de mașină de spălat numită Indesit. Pentru a-i scoate în evidență fiabilitatea, sloganul produsului era: „Cei delicați nu rezistă”. Zicala s-a transferat cartierului Nufărul, devenit Indesit pentru că acolo cei delicați nu rezistă.
Anii au trecut, s-a făcut și un mall, unde locuitorii să se poată plimba în voie la aer condiționat, șoseaua de centură le facilitează accesul spre locurile de baștină, există McDrive, parcuri, biserici, școli foarte mari... Din păcate, însă, vechile obiceiuri de pe vremea balurilor sătești au rămas.
Noul complex sportiv construit în parcul Salca, după reguli urbane, a cedat din primul moment. Fără polițiști comunitari, fără camere de luat vederi și iluminat non stop, investițiile edililor se dovedesc o pradă ușoară pentru băieții cu pumnul mai mare decât creierul. Nu pricep de ce Primăria nu admite că numai plantând doi polițiști la trei vandali, cetățenii civilizați apucă să se bucure de lucrurile făcute, până la urmă, și din banii lor.
Câte lecții usturătoare mai trebuie să primească Primăria, după ce parcul din Cetate a fost vandalizat şi s-a dovedit că durata de viață a coșurilor de gunoi e mai mică decât a teroriștilor, iar băncile din parcuri sunt sparte de parcă ar fi sucursale ale Băncii Naționale?