Domnul Mang a declarat că nu ne mai cheamă la conferinţele de presă ale PSD-ului, pentru că nu-i scoatem în evidenţă realizările. Mai mult, susţine că nu e obligat să o facă pentru că partidul e o entitate privată. Gura păcătosului adevăr grăieşte!
Omul tratează partidul ca pe propriul lui SRL, unde face şi desface după pofta inimii şi nu dă socoteală nimănui, chit că partidele sunt subvenţionate din banul public. La observaţia noastră că nu e normal să pândim când are conferinţe de presă, Mang, sigur pe el, a zis că n-avem decât să-l pândim.
Nu trebuie însă să pândeşti un astfel de om, e suficient să faci apel la memorie ca să vezi cu cine ai de-a face. Mang a fost trei ani vicepreşedintele Consiliului Judeţean în mandatul lui Cornel Popa. Tot trei ani s-a plâns, probabil pe bună dreptate, că Popa nu i-a dat nicio atribuţie. Dar dacă tot nu a făcut nimic trei ani, nu i-a crăpat obrazul de ruşine să încaseze lunar salariul? Deci, trei ani a mâncat pâinea Statului degeaba.
În actualul mandat, ce mari isprăvi a făcut? Şi-a luat maşină din banii contribuabililor, şi-a renovat biroul ca nu cumva să mai rămână microfoane în pereţi şi a declanşat un scandal cu iubita lui colaboratoare, Ana Maria Tiron, acţiune prin care practic Consiliul judeţean a ajuns blocat de un an de zile. Şi totuşi, susţine că liberalii sunt de vină, nu deciziile lui hormonale!
Poate că omul în administraţie e clei şi străluceşte în politică, nu? Dar şi aici marea lui realizare este că a aşezat partidul în genunchi în faţa UDMR-ului, numai pentru a-şi păstra postul de vicepreşedinte. E mare diferenţă între o alianţă politică şi un sistem ruşinos de vasalitate. Mang şi-a mai demonstrat măiestria în numirea unor inşi, la toate nivelurile, pe criterii de obedienţă, care prin comportamentul lor jalnic fac un grav deserviciu judeţului. Iar despre cum se învârt banii la partid, mai multe ar putea povesti fostul trezorier, azvârlit pe motiv că nu şi-a ţinut gura.
În ce priveşte cariera universitară, jale mare, nu trebuie să facem nicio pândă! Omul a plagiat, iar apoi - ca să vezi că marile caractere zac în marii oameni de ştiinţă - l-a pus pe bietul asistent care-i făcea munca să declare la notariat că publicarea lucrărilor a fost un gest din proprie iniţiativă.
Despre omul de afaceri Ioan Mang am aflat numai când l-am pândit pe rectorul Unchiu’. Atunci am aflat că cele mai bune afaceri sunt cele cu Statul. Cumperi nişte jafuri de calculatoare cu un leu, le vinzi la Sorbonica cu doi lei şi împarţi profitul. Din păcate, cum a murit Unchiu’, a murit şi afacerea.
Vicele de la Consiliul Judeţean susţine că atunci când Bolojan nu va mai fi primar, BIHOREANUL va dispărea. Mi se pare ciudat că la vârsta domniei sale, Ioan Mang mai este bântuit de vise erotice. Ar fi mai bine să-şi pună problema ce va face el când partidul îl va scoate la pensie. Atunci adio, împărţire de dregătorii, adio, zâmbete galeşe şi chicoteli adolescentine din partea organizaţiei de femei, başca la revedere, salariu de vicepreşedinte!