Într-o discuţie recentă cu nişte prieteni mi-am amintit că la începutul anilor 2000 am încercat, la un moment dat, să scriu un articol fără e-uri, adică fără să folosesc vreodată litera "e". A fost mult mai greu decât credeam, aşa că am abandonat textul după primul paragraf. Titlul de lucru era chiar aşa, "Articol fără e-uri", şi îşi dorea să facă mişto de noua isterie, apărută la acea vreme, a e-urilor alimentare şi a pseudo-luptei împotriva lor. Probabil că mulţi ţineţi minte perioada.

Suntem un popor cam temperamental când vine vorba de subiectele de interes public. Temele, oricât ar fi ele de importante sau grave, nu sunt suficiente pentru a atrage atenţia generală. Focalizarea atenţiei pare că se face exclusiv prin isterii de masă. Cineva, de undeva, apasă nişte butoane neştiute şi le transformă în isterii naţionale. Aşa s-a auzit până în ultimul cătun despre câinii vagabonzi, pericolul vaccinurilor, tăierea pădurilor, aderarea la NATO, aderarea la UE, fumatul în spaţii publice, autonomia ţinutului secuiesc, Simona Halep cea de pe locul 1 şi "Pentru sănătatea dvs, consumaţi zilnic doi litri de lichide".

Celebra tihnă ardelenească i-ar fi bună societăţii în spaţiul public. Acea tihnă a cititorului care molfăie o idee împreună cu o vorbă de duh şi care nu se detonează la cel mai mic fitil aprins de cine-ştie-cine cu cine-ştie-ce interes. Isteriile naţionale ne şterg din paleta de opţiuni calmul, echilibrul şi îndoiala. Primim totul gata mestecat în doze enorme şi suntem îndemnaţi să reacţionăm cât mai extrem şi mai intens. Masa rotundă folosită pentru analize şi consultări nu mai e la modă. I-au crescut colţuri şi ţepi de fier, iar azi e folosită pentru răgete, spaime, intoxicări şi dezinformări.

Că alungă limpezimea, distrug comunicarea şi separă masele sunt doar efectele secundare ale isteriilor naţionale. Principalele lor efecte par să fie schimbarea agendei publice şi deturnarea atenţiei. Nimic nu se mai poate realiza dacă nu e în prealabil urlat în prime-time. Groaza celui care până acum nici nu ştia ce pericole grave îl pasc la fiecare colţ este materialul de lucru perfect pentru cine-ştie-cine cu cine-ştie-ce interes. Totul durează până începe următoarea isterie.

Când călătoresc în ţări şi oraşe străine încerc să evit locurile unde se adună întotdeauna hoardele de turişti. O vizită în Paris fără Turnul Eiffel şi Muzeul Luvru poate fi nu doar posibilă ci şi fabuloasă, iar experienţa mult mai realistă. Fac la fel şi cu isteriile publice - le evit şi îmi aleg singur subiectele care mă interesează. Funcţionează excepţional! Apropo, ştiaţi că pentru sănătatea dumneavoastră ar fi bine să evitaţi excesul de sare, zahăr şi grăsimi?