Li se spune, mai nou, în toate felurile: ţaţe, ţoape, motostivuitoare, paviane, peizane, amazoane, cadâne, piţipoance, mahalagioaice, parvenite, întreţinute, botoxate, agramate, spoite, vopsite, vide, gâşte, draperiste, centuriste... Toate în ciuda CNCD-ului, o instituţie, ca multe altele, acaparată de Partid, care îi taxează prompt şi exemplar pe cei ce le critică inadecvarea, incompetenţa, analfabetismul funcţional, lipsa de educaţie şi de cultură, impostura, agresivitatea, hormonalitatea, isteria, paranoia şi "spiritul" de turmă ce furnizează spectacole obscene şi groteşti ori de câte ori El - Imaculatul, El - Intangibilul, El - Infailibilul, are câte o răfuială cu adversarii politici sau, mai grav, cu societatea însăşi.
Aţi ghicit, sunt "muieretul" PSD, armata fustelor sub care se ascund şi dindărătul cărora acţionează baronii de tot felul, comunali, judeţeni, naţionali. Imposibil de stăvilit, epitetele ţâşnesc pe reţelele de socializare, în conversaţiile particulare şi în comentariile publice dintr-un singur şi acelaşi motiv: spre deosebire de TIR-istele de pe centură, Vestalele Partidului se închiriază nu pentru "una scurtă", nu pentru o oră sau pentru o noapte, ci se prostituează "politic", pentru câţiva ani, pentru un ciclu electoral, pentru un mandat, pentru o funcţie, pentru un scaun. Îşi vând nu cărnurile (nu neapărat şi nu toate), ci sufletul.
Săptămâna trecută am aflat cum, la alegerea vechii-noi preşedinte a Organizaţiei Femeilor Social-Democrate din Bihor, văzând că o tovarăşă o tăiase de pe buletinul de vot, Şefuţa s-a dus la Şeful de Partid s-o pârască, s-o demaşte ca trădătoare şi să-i pretindă demisia din funcţia de directoare pe care nefericita o ocupă într-o instituţie publică. Un gest grobian, primitiv, care dovedeşte că activistele PSD nu se satură cu "majorităţi zdrobitoare", ci vor totul, vor unanimitate, nu suportă vreo contestaţie nici măcar în propriul BOB. Concluzia mea este că, la cum îşi organizează activistele roşii propriul scrutin, nu prea există şanse ca alegerile următoare, europarlamentare, prezidenţiale, locale şi legislative, să fie corecte.
Deşi aparent cu miză meschină, grosolănia şefei PSD-istelor din Bihor, furajată de ambiţia de a se vedea în 20-20 deputată ori senatoare, nu e nimic altceva decât copia la scară judeţeană a mârlăniei celui de la Centru.
Am văzut zilele trecute, după condamnarea Iubitului Conducător, cum s-au manifestat PSD-istele, precum gardienele fostului dictator libian Moammar al-Gaddafi, postându-se la declaraţiile post-CEx în faţa acestuia, ca un scut uman. Am auzit-o pe "premiera" Dăncilă pretinzând că nu proaspătul recidivist are o problemă, ci cei care îi cer demisia, pe ministra Danjarmeriei ameninţând că "vom merge până la capăt", şi pe o alta deplângând că "sângerează nu doar Dragnea, ci şi Partidul".
Faceţi, rogu-vă, un "exerciţiu de imagine": vi le închipuiţi pe aceste "duamne" - care în loc să contribuie la igienizarea vieţii publice din România o spurcă şi mai abitir - soţii, mame sau bunicuţe blânde?