Săptămâna trecută, prin Departamentul de Comunicare (cel mai activ, se pare), unul dintre cele mai noi partide a anunţat deshumarea unei idei vechi: "salvarea" fotbalului din Bihor pe bani publici. La o zi după ce patronul echipei de Liga II Luceafărul Oradea a decis ca aceasta să activeze la Drobeta Turnu Severin, USR a anunţat că are un "plan de salvare/revigorare a fotbalului din Bihor în trei paşi, la îndemâna autorităţilor judeţene şi locale", deci pe cheltuiala Consiliului Judeţean şi a Primăriei Oradea.

Primo - înfiinţarea unei "academii" care să pregătească 250 de tineri şi să-i livreze "echipei locale" (care?), cu "centre de copii şi juniori" în 8 oraşe din judeţ. Asta, independent de "academia" ce va fi coordonată de Emeric Ienei, cu finanţare guvernamentală ungară, dacă se va face. Secundo: "autorităţile" să recupereze numele, sigla şi palmaresul FC Bihor şi "să susţină financiar echipa" din liga V până în L II în 7 ani (ca-n poveşti), iar "ulterior partea privată a societăţii" (din nou, care?) să "poată prelua (atenţie, doar să poată, nu şi s-o facă) povara financiară suplimentară fie prin antreprenori privaţi, fie prin fenomenul socios", adică s-o ia un patron sau cetăţenii. În fine, al treilea punct: să se facă o arenă de fotbal modernă.

Ideile îi aparţin unuia dintre liderii USR Bihor, psiholog al echipei Luceafărul şi nou în acest partid, după ce fusese puţin vechi în PMP. Dincolo de faptul că "proiectul" pare a izvorî dintr-un interes personal (altfel legitim), nu pun în discuţie persoana, ci strict propunerea, justificată cu vechile argumente. USR ne zice că fotbalul e un "fenomen", o echipă a judeţului ne-ar creşte notorietatea, ar determina scăderea sedentarismului, ar îmbunătăţi starea de sănătate a populaţiei etc, şi ne promite, ca de obicei, o "dezbatere publică".  

În opinia mea, "proiectul" e atacabil din toate poziţiile. Formal, fiindcă a fost furnizat precipitat, pentru a exploata emoţional mutarea Luceafărului, de către o persoană direct interesată şi de un partid la fel de interesat să salveze, mai nou, tot ce mişcă. Principial, pentru că, orice s-ar zice, nu este sănătos ca o afacere ce se vrea privată să fie finanţată din bugetele publice (dacă Primăria ori Judeţul îşi fac echipă, de ce să nu-şi facă, precum odinioară, şi Ministerul de Interne, ori cel al Sănătăţii?). În fine, mai adaug că o echipă de fotbal în proprietatea oraşului ar combate sedentarismul mai anemic decât o grevă a OTL şi că, până să aloce bani pentru fotbal, autorităţile au atâtea altele de făcut, mult mai stringente.

În concluzie, ar fi mai cu minte ca "salvatorii" să revină cu picioarele pe pământ în loc să-şi dea autogoluri înainte să fi intrat pe cel mai greu teren, cel al administraţiei publice. Nu de alta, dar, odată ajunşi la butoane, vor constata ei înşişi că trag ponoasele propriei demagogii.