Am mai povestit despre faptele de arme ale doamnei primar Nagy Gizella, din Biharia. Până acum s-a remarcat prin geniala idee de a renunţa să conecteze comuna la reţeaua de apă introdusă prin Apa Regio. Acum băştinaşii beau apă cu mormoloci, în aşteptarea unui ipotetic proiect pritocit de UDMR exclusiv pentru comunele pe care le controlează.
Ba mai mult, Biharia a şi fost dată în judecată de Compania de Apă pentru un prejudiciu de 1 milion de lei. Se pare însă că tanti Gizi revine la sentimente mai bune şi îşi pune mintea la contribuţie pentru bunăstarea consătenilor. Profitând de faptul că racordul centurii Oradiei la autostradă se poate face doar pe teritoriul comunei, a marşat şi s-a mai ales cu o centură. Pe care bineînţeles că tot Oradea o va plăti.
Deci a dat orădenilor pământ pentru centura care-i interesează şi a cerut bani acestora pentru centura dorită de cetăţenii din Biharia. Până la urmă e un târg din care ambele părţi câştigă.
Şi uite aşa, încet, încet, pe cale naturală, Oradea se conectează tot mai puternic la comunele din jur, excepţie făcând Sânmartinul. Oşorheiul va fi legat prin Podgoria printr-o investiţie susţinută de Oradea. Sântandreiul va mai avea o ieşire la oraş prin zona Cazaban. Paleul va fi mult mai bine interconectat odată cu reabilitarea străzii Bihorului şi a drumului ce trece pe lângă serpentine. Acum a venit rândul comunei Biharia.
Singura comună ce nu dă semne să se "predea" este Sânmartinul. Deşi au existat proiecte care să ducă la eliminarea traficului infernal din Băi, domnul primar Laza nu poate să iasă din cuvântul partidului. Un drum prin Băile 1 Mai ar fi rezolvat problema, dar posesorii de pensiuni de acolo s-au opus, chit că tocmai accesul facil la locurile de cazare ar fi dus la o sporire a numărului muşteriilor.
Numai că oricât s-ar strădui primarii - ajunşi soldaţi credincioşi ai partidului şi nu gospodari angajaţi în slujba cetăţenilor - să se izoleze, dezvoltarea va veni peste ei ca un tăvălug. Iar dacă ar avea minte, ar accepta schimbarea, mai ales dacă se face pe banii altora, în cazul de faţă pe banii Oradiei.
Clujul a înghiţit, e drept că pe nemestecate şi cu consecinţele de rigoare, Floreştiul şi Făgetul, Timişoara la fel - Dumbrăviţa şi Girocul. Un plan coerent şi deştept făcut la Oradea ar elimina toate neajunsurile unei dezvoltări haotice.
Cât despre cei care se plâng că banii pentru comunele vecine sunt investiţi din taxele culese de la orădeni, ar trebui să vedem că mii de oameni din zonele limitrofe contribuie, prin impozitele pe salarii, la bunăstarea municipiului.