Poate vă şochez: mie mi-a plăcut sâmbăta trecută la Conferinţa Judeţeană a PSD Bihor!
Recunosc, am avut o plăcere sadică, pe care am savurat-o ignorând că unii din cei 648 delegaţi veniseră la sărbătoarea de partid cu maşinile primăriilor. La fel, nu mi-a păsat nici că rezultatul "alegerilor" îmi era clar încă de două săptămâni: pentru că n-a îndrăznit nimeni să-l concureze, Ioan Mang a fost reales printr-o simplă ridicare de mâini, care a exclus orice disidenţă, fie ea cât de ascunsă, care putea consta, Doamne fereşte, în tăierea numelui său pe un buletin de vot completat în secret.
Tot prin ridicare de mâini au fost unşi şi cei 16 candidaţi pe tot atâtea funcţii de vicepreşedinţi, golite de orice conţinut prin însuşi numărul lor inflaţionist. De altfel, validaţii au fost tot pe placul lui Mang, de la amazoanele Stela Babău, Valentina Ţoţa şi Lilla Debelka până la foştii PDL-işti Dorel Dume & Florian Oros şi ex-PPDD-ista Alina Popa, ba chiar şi penalul fost director PC-ist al Casei Judeţene de Pensii, Leontin Ţîrle, judecat pentru că lua şpăgi în schimbul pensionărilor pe caz de boală.
Singura competiţie, implicit singurul vot secret, s-a consumat pentru funcţia de preşedinte executiv, între fostul europarlamentar Emilian Pavel şi deputatul Ioan Roman, dar şi aceasta a fost adjudecată tot de un favorit al Şefului (nu degeaba lui Miluţ i se zice şi wanna-be Mang).
De ce, totuşi, am gustat din plin spectacolul PSD-ist? Din perversiune de cinefil: discursul lui şefului PSD Bihor (într-o formă de zile mari) mi-a amintit de filmul "Good bye, Lenin!": eroina, o activistă a Partidului Comunist est-german, intră în comă înainte de căderea Zidului Berlinului şi se trezeşte în capitalism, dar pentru a o menaja nu-i spune nimeni că regimul picase.
Cam aşa şi cu prestaţia lui Mang în faţa celor 648 spectatori de la Conferinţa PSD Bihor. Captiv, parcă, în serialul Iliescu-Năstase-Ponta-Dragnea, omul a pus toate eşecurile electorale de anul trecut pe seama "manipulării" şi a nerecunoştinţei românilor faţă de Partid. "N-am ştiut să comunicăm", şi-a făcut autocritica liderul Judeţenei, reproşându-şi că atunci când s-au mărit salariile şi pensiile poate trebuia să prevină "beneficiarii" că li se vor mări şi preţurile automat, iar bugetarilor că, deşi au ajuns cu vouchere de vacanţă la Felix, au votat PNL şi Iohannis.
"Aşa-i românul, crede că totul i se cuvine!", a grăit Mang. Şi a mai zis destule, incusiv că Dragnea "a fost condamnat pe nedrept" (de acord, pentru o găinărie, nu pentru marile tunuri!), şi că PSD se luptă nu doar cu celelalte partide, "ci cu un întreg mecanism care trebuia să se răzbune pe noi, pentru măsurile bune pe care le-am luat pentru români" (obsesia Sistemului).
Cel puţin prin liderii săi, PSD se vădeşte un soi de prizonier al trecutului, fără să fie conştient de inadecvare. Ceea ce pe mine mă linişteşte: paralel cu realitatea, nu cred că va mai ajunge să ne-o croiască!