Țin mine, v-ați plâns mai anu’
Când venise Bolojanu’
Cu vreo zece șantiere,
Că e zgomot, praf și schele.
Dar v-ați prins abia acum
Că de fapt era parfum
Față de ce-i în ăst an.
Vinovat: tot Bolojan.
N-aveți cu ce circula,
Pe unde vă deplasa,
Poduri sparte și pasaje
Au creat ambuteiaje.
Macarale-s pân’ la cer,
Tot orașu-i șantier.
Dar, palidă consolare:
Ține doar trei cincinale.
Liniște-n Oradea nu e,
Cât vin banii de la UE.
Prin județ e altă viață:
Șefii nu au nicio greață.
Traiul le e liniștit
Că nu se face nimic.
Doar se stă, totul e mort,
Liniște de-aeroport.
Prin parcuri industriale
N-o să vezi nicio mișcare.
Se asfaltează peste tot
Doar pentru para-ndărăt.
Cea mai mare realizare
Este scena rotitoare.
De liniște de vă e dor,
Mutați-vă în Bihor.
De vreți stres și enervare,
Haideți în Oradea Mare.
Dar orice a fost și ce va fi,
Sperăm că ne veți citi
Și pe print și în online.
Să aveți un an mai fain!