Recent a fost publicată în Monitorul Oficial decizia nr. 72/2019 a Curții Constituționale prin care s-a stabilit că procesele-verbale întocmite de către organele fiscale înainte de declanșarea unui proces penal nu pot constitui mijloace de probă în cadrul acestui proces.
Mai concret, Curtea a declarat neconstituționale mai multe texte legale care prevedeau că aceste procese-verbale constituie mijloace de probă în cadrul proceselor penale.
Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea Constituțională arată că în concepția noului Cod de procedură penală administrarea probelor se realizează, în mod exclusiv, în cursul procesului penal, actele întocmite înainte de începerea procesului penal neputând avea calitatea de mijloc de probă.
În aceste condiții, Curtea reține că procesul verbal reglementat Codul de procedură fiscală, fiind întocmit de organele fiscale anterior începerii urmăririi penale, nu poate fi calificat, sub imperiului actualului Cod de procedură penală, ca mijloc de probă.
În schimb, potrivit Codului de procedură penală, organul de urmărire penală are competența ca, ulterior începerii urmăririi penale, să dispună efectuarea unei verificări fiscale, finalizată prin întocmirea unui proces-verbal, sau a unei constatări, caz în care procesul-verbal, respectiv raportul de constatare, constituie mijloace de probă conform art. 97 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală.
De aceea, procesul-verbal întocmit de organele fiscale, deși compatibil cu Codul de procedură penală din 1968, nu poate fi folosit în prezent ca proces-verbal de finalizare a actelor premergătoare, din moment ce acestea nu mai sunt reglementate de noul Cod, ci poate constitui numai act de sesizare a organelor de urmărire penală în conformitate cu actualul Cod de procedură penală.
Efectele acestei decizii se produc imediat în toate dosarele penale aflate pe rol. Mai precis, în toate dosarele în care acuzarea se baza doar pe aceste procese-verbale este obligatorie efectuarea de expertize pentru stabilirea corectă a creanței fiscale.