Nu am informaţii că şeful UDMR Bihor ar fi ascultător fidel de manele, dar recunosc în el un versat compozitor, care a reuşit să impună organizaţiei o singură partitură, aia cu „dujmanii”. Aşa cum a sesizat săptămâna trecută şi competitorul PPMT-ist Csomortányi István, sub Szabó Ödön UDMR Bihor „a schimbat strategia”.
Nu mai pretinde că urmăreşte binele comun, general, ca pe o condiţie a binelui minoritar. Nu mai visează proiecte de modernizare a „societăţii din Transilvania”. Nu mai revendică autostrada spre Europa şi, implicit, spre patria-mamă. Nu mai are dialog cu presa de limba română, pe care în trecut o curta asiduu, ba în ce priveşte BIHOREANUL chiar a instituit un embargo total şi a înlocuit comunicarea cu insulta şi calomnia.
La finele lunii trecute, după ce ziarul nostru a scris despre hârjonelile amoroase ale episcopului reformat Csűry István, UDMR nu doar că n-a transmis şi BIHOREANULUI comunicatul ce astupa cu Dero păcatele prelatului (personaj pe care Szabó şi l-a subordonat politic ca pe ultimul cantor de parohie sătească), ci, destinându-l exclusiv mass-media maghiare, a mai şi numit publicaţia demascatoare ca fiind „de scandal”, „naţionalistă”, „mizerabilă” şi chiar „securistă”. Dar cum să se poarte altfel cu BIHOREANUL, a lămurit Csomortányi, dacă şi cu o parte a comunităţii maghiare, „cea care nu merge cu ei”, UDMR-iştii au o relaţie tot de adversitate?
Că sub şefia lui Szabó UDMR Bihor nu mai admite critica a devenit nu evident, ci de-a binelea strident, de aceea se şi sprijină pe presa de limba maghiară, controlată autoritar, Fidesz-style. De pildă, după ce cu Szabó în frunte UDMR a votat cot la cot cu PSD modificările pro-borfaşi la Codurile penale, în Bihari Napló un comunicat dezaprobator al PPMT la adresa formaţiunii etno-business a fost expediat, tardiv şi meschin, abia prin pagina a 10-a.
De unde vine, de fapt, duşmănia şefului UDMR Bihor faţă de BIHOREANUL? Nu neapărat pentru că-i ziar românesc, ci pentru că-i critic cu toţi Szabó Ödönii din politica şi administraţia judeţeană. Pe şeful lor nu-l enervează că dezvăluirile despre aceştia sunt făcute în româneşte, ci pur şi simplu că sunt făcute.
Husarul din fruntea UDMR Bihor ştie că etnicii maghiari citesc, totuşi, nu doar ziare de limba maghiară, ci şi de limba română, şi mai ales BIHOREANUL, iar Gyuri, Csilla, Attila ori Marika se întreabă tot mai insistent de ce anumite teme care îi privesc cât se poate de direct nu sunt puse în discuţie niciodată de presa de curte a lui Szabó & Co. Şi tocmai de-asta se străduie politrucul să convingă că media „de scandal” nu trebuie citită: fiindcă e „duşmană”!
Strategia „cetăţii asediate” pe care Szabó Ödön a impus-o UDMR Bihor şi pe care visează s-o adopte şi comunitatea maghiară nu diferă cu nimic de cea a PSD, care susţine deja fără ruşine că „cine trădează PSD trădează România”. Tot aşa, cine nu-i cu UDMR e contra maghiarimii, decretează şi acest mic Stalin de Carastelec.