Încrederea se câştigă greu şi se pierde repede. Imediat după încheierea alegerilor prezidenţiale, unul dintre liberalii adunaţi s-o savureze la sediul PNL Bihor, Mircea Mălan, părea conştient de povara rezultatului. "Românii şi-au cedat din puterea lor şi au încredinţat-o PNL şi preşedintelui Klaus Iohannis pentru următorii ani. Depinde de noi cum vom şti să gestionăm această putere pentru a nu repeta ciclurile care s-au întâmplat de 30 de ani, în care toate partidele ajunse la guvernare au pierdut alegerile. Depinde de noi, pentru ca în 2024 să câştigăm şi acele alegeri", a avertizat Mălan, temperând entuziasmul colegilor.

Nu ştim, de fapt, cu exactitate, câtă încredere au acordat românii candidatului PNL, care a obţinut în al doilea tur 66,09% din voturile exprimate (6.509.135), în timp ce reprezentanta PSD, Viorica Dăncilă, a luat 33,91% (3.339.922). În realitate, Iohannis pare a fi depozitarul a doar 37,82% din preferinţele alegătorilor, care i-au acordat în primul tur 3.485.292 voturi (când Dăncilă a luat şi ea numai 22,26%, cu 2.051.725 sufragii). Deci, mai degrabă românii au avut o evidentă aversiune faţă de PSD decât mare încredere în Iohannis.

Adăugat celui de la alegerile europarlamentare (PNL 27%, PSD 22,5%, USR-PLUS 22,4%, Pro România 6,6%, PMP 5,7% şi UDMR 5,4%), rezultatul marchează totuşi un progres uriaş faţă de scrutinul legislativ din 2016 (când PSD avea 45,47%, PNL 20,41%, USR 8,92%, UDMR 6,24%, ALDE 6% şi PMP 5,65%), fiindcă a inversat dinamica monstruosului Partid-Stat, vinovat de toate mizeriile posibile. De la castrarea legislaţiei penale în favoarea infractorilor şi deturnarea României de la destinul european până la umflarea aparatului bugetar, a salariilor şi pensiilor speciale, distrugerea economiei prin stoparea investiţiilor, Ordonanţa Lăcomiei, supraîndatorarea pentru consum şi pentru pomeni electorale.

Derulate după o moţiune de cenzură adoptată aproape miraculos şi după schimbarea guvernării, alegerile s-au încheiat, iar românii aşteaptă acum ca noul Guvern să înlăture ticăloşiile celui precedent: să repare legislaţia în favoarea cetăţenilor cinstiţi, să elimine pensiile speciale, să reabiliteze democraţia inclusiv prin alegerea primarilor în două tururi de scrutin, să achite companiilor private facturile neplătite, să împuţineze taxe etc.

Guvernul PNL are o responsabilitate uriaşă, de care deocamdată unii miniştri ai săi, precum cel al Justiţiei, nu par copleşiţi, pe când alţii - cum ar fi cei de la Finanţe, Educaţie, Dezvoltare şi Fonduri Europene - se arată mai conştienţi. Este cazul să revină toţi cu picioarele pe pământ şi, împreună cu singurii parteneri de încredere, cei de la USR-PLUS, să forţeze rapid atât de necesarele reforme, fără de care revenirea PSD pe cai mari e inevitabilă. Mai ales că la anul, la locale şi parlamentare, România dinăuntrul graniţelor nu va mai putea fi împinsă înainte de România din afară. Prin noi înşine, aşadar, dar cu toată viteza...