A cincea ediţie a festivalului-concurs „D’ale Porcului” şi a doua din acest an a debutat sâmbătă, în parcarea centrului comercial ERA Park. 23 de echipe, majoritatea ale unor comune bihorene, se întrec în prepararea mâncărurilor din carne de porc.

Primarul „chef”

În frunte chiar cu primarii sau viceprimarii, echipele au început munca dis de dimineaţă, pregătind cârnaţi, caltaboşi, toroş, grătare şi alte bucate specifice satelor în care locuiesc. În plus, pentru vizitatorii standurilor au pregătit platouri cu şuncă, cârnaţi, slănină, ceapă.

Fireşte, n-a lipsit pălinca din diferite fructe. De pildă, la standul comunei Vadu Crişului, primarul însuşi, Dorel Cosma, i-a îmbinat pe trecători cu pălincă de prune, gutui ori cireşe.

De asemenea, pe la fiecare stand în parte a trecut şi juriul concursului, format din adevăraţi specialişti: Ştefan Bercea, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism (A.N.B.C.T. România), Bogdan Vandici - câştigătorul "Chefi la cuţite" 2018, Dan-Teodor Găvruţa – bucătar-şef "Lotus Therm" Băile Felix, Silviu Zetea – proprietarul brandului "Zetea de Transilvania" şi Uhrin Sándor – preşedintele Clubului Cârnatului Csabai (Csabai Kolbászklub Egyesület).

Restricţii de la DSVSA

Pentru că în Bihor există mai multe focare de pestă porcină, Direcţia Sanitar Veterinară a impus organizatorilor festivalului şi anumite măsuri. Mai precis, a cerut ca fiecare kilogram de carne folosit pentru prepararea bucatelor să provină din abatoare autorizate, cu documente care să ateste starea de sănătate a porcului.

„Au fost aduşi gata sacrificaţi 23 de porci de la ferma Nutrientul, prin abatorul Tavi Bogdan. DSVSA ne-a cerut să fim atenţi ca pe perioada festivalului să nu avem produse preparate din altă carne decât cea adusă de noi, decât cu excepţia celor care au documente de la Direcţie şi de la ANAF”, a declarat Radu Silaghi, directorul Asociaţiei Firmelor Bihorene, organizatoare a evenimentului.

Pentru că toţi porcii au provenit din abator, nici obiceiul pârjolirii porcului nu a mai fost pus în practică.

Târg de produse tradiţionale

La finalul zilei de sâmbătă, se vor acorda premii pentru cea mai bună palincă, cel mai bun cârnat, cel mai bun caltaboş, cel mai bun toroş, cel mai bun produs special. De asemenea, se vor acorda şi trei mari premii (I, II şi III) şi un premiu de popularitate, în funcţie de numărul de porţii de mâncare vândute de fiecare comună în parte.

Pe lângă standurile comunelor, festivalul mai cuprinde şi un târg de produse tradiţionale, unde doritorii pot găsi produse diverse, de la boia de ardei dulce făcută în casă, la mezeluri aduse de o firmă din Ungaria şi dulceţuri şi murături puse la borcan de localnicii din satul bihorean Coleşti, de lângă Vaşcău.

Vor caltaboş record!

Duminică, festivalul continuă cu un program artistic, dar şi cu o încercare de doborâre a unui record.

„Avem o echipă care va încerca să depăşească un record mondial, încercând să facă cel mai lung caltaboş din lume, de peste 200 de metri. Vom avea o echipă destul de mare, vreo 20 de colegi care se vor ocupa de pregătire şi va fi o tehnică aparte de îmbinare a acelui caltaboş”, a precizat Silaghi.

După ce va fi măsurat, caltaboşul va fi împărţit în bucăţi egale şi vândut doritorilor. Prepararea lui va începe la ora 11.

UPDATE: Oşorheiul, pe primul lor

Organizatorii au anunţat, sâmbătă seară, că marele trofeul al festivalulu a fost câştigat de comuna Oşorhei. Echipa condusă de viceprimarul Ioan Gligor a fost urmată, la mică distanţă, de echipa comunei Pomezeu, condusă de primarul Ioan Şora, şi de echipa „Sepsi Zoltan”, reprezentând localitatea maghiară Körösnagyharsány.

Cei mai buni cârnaţi au fost făcuţi de echipa Pomezeu, în caltaboşi a excelat echipa Körösnagyharsány, cel mai bun toroş a fost făcut de echipa Oşorhei, la cel mai bun produs local s-a impus echipa Valea lui Mihai. Şi, pentru că totul a început cu o degustare de pălincă, cea mai bună a fost cea a echipei Căuaş (judeţul satu Mare).