Holul Bibliotecii Universităţii din Oradea găzduieşte până la finalul lunii mai o expoziţie inedită. Arheologii care au lucrat în urmă cu doi ani pe şantierul Pieţei Unirii au expus aici obiectele găsite în subteranele zonei centrale.
În vitrine, curioşii pot vedea fragmente de oseminte, de oale şi ulcele din secolele XVI - XIX, sticle, ba chiar şi pipe rămase din vremea în care oraşul era paşalâc turcesc, în urmă cu patru sute de ani.
Fântână îngropată
În 2015, când a început proiectul de reamenajare a Pieţei Unirii, săpăturile au scos la iveală, aşa cum era de aşteptat, numeroase vestigii arheologice. Prima descoperire a fost făcută la 7 metri distanţă de ansamblul Duiliu Marcu, spre strada Vasile Alecsandri, unde la o adâncime de peste 4 metri a fost găsită o fântână din cărămidă, cu diametrul de 1,7 metri.
Fântâna a fost cercetată de o echipă de specialişti coordonată de lectorul Florin Sfrengeu (foto), arheolog, directorul Departamentului de Istorie din Universitate, concluzia fiind că aceasta era sursa de apă a pieţei agroalimentare care a funcţionat în zonă până în secolul XIX. "A existat propunerea ca fântâna să fie acoperită cu plexiglas, dar nu s-a dorit. A fost conservată "in situ", fiind acoperită cu o placă de beton", a explicat Sfrengeu joia trecută, la o prezentare a rezultatelor cercetării arheologice ţinută la Universitate în faţa a zeci de profesori, studenţi şi elevi de liceu.
Case de odinioară
Tot aproape de intersecţia cu Alecsandri, arheologii au mai găsit fragmente de oseminte umane, inclusiv un craniu şi un sicriu cu oase ce provin, cel mai probabil, de la un copil, vechimea acestora urmând să fie stabilită prin analize detaliate.
Descoperiri s-au făcut şi în perimetrul cuprins între clădirea Primăriei şi Biserica Sfântul Ladislau - o fundaţie veche din cărămidă, care probabil a fost baza reşedinţei episcopale ce ocupa locul înaintea începutului secolului trecut. De asemenea, în faţa Palatului Vulturul Negru arheologii au găsit încă o fundaţie, a Casei Serfoyo, devenită ulterior Hanul Vulturul Negru, care o vreme a adăpostit şi primăria. Tot o fundaţie a fost găsită şi în curtea Bisericii Sfântul Nicolae, cel mai probabil a unei case mistuite de flăcări.
Multe s-au pierdut
În total, arheologii au adunat de sub Piaţa Unirii zeci de fragmente de oale, ulcele, unele din ceramică albă, specifică zonei Vadu Crişului, sticle şi piese metalice care au folosit ca ferecături pentru încălţăminte. Specialiştii spun că toate aparţin secolelor XVIII şi XIX, dar unele sunt mai vechi, din secolele XVI - XVII, din aceeaşi perioadă a paşalâcului turcesc de când au rămas şi pipele îngropate în pământ.
Cele mai multe dintre ele au fost găsite în zona dintre Primărie şi Biserica Sfântul Ladislau, perimetrul din centrul Pieţei fiind mai sărac în vestigii. "Deşi aveam mari speranţe, din păcate materialele arheologice au fost foarte puţine aici", a spus Sfrengeu. O explicaţie este că pe această zonă s-au făcut în nenumărate rânduri săpături, majoritatea în absenţa arheologilor, aşa că multe dintre descoperiri s-au pierdut pentru totdeauna.
De data aceasta, însă, ceea ce s-a găsit sub Piaţă s-a conservat şi are o valoare mare. "Sunt obiecte care ne dau indicii despre oamenii acelor vremuri", a precizat Sfrengeu. Adică despre orădenii de odinioară, care ne-au lăsat moştenire oraşul...