Cea mai importantă clădire Art Nouveau din Oradea şi, totodată, simbol al oraşului, Palatul Vulturul Negru a devenit un loc dezolant, în ciuda faptului că are faţadele reabilitate, iar pasajul a fost renovat: clădirea e din ce în ce mai puţin animată.

Majoritatea spaţiilor comerciale au uşile ferecate şi vitrinele pline de praf. Chiriile mari şi lipsa de experienţă a oamenilor de afaceri au dus la închiderea multor localuri care au funcţionat aici. Spre dezamăgirea orădenilor şi a turiştilor, care nu au alte motive să zăbovească în palat decât acela de a-i admira frumuseţea.

Construit în timp record

În primăvara anului 1907, arhitecţii Komor Márcell şi Jakob Dezső dădeau startul celui mai important proiect al carierei lor. În centrul Oradiei, pe locul unei foste berării şi a hanului Arborele Verde, avocaţii orădeni Adorjan Emil şi Kurlander Ede au comandat un palat măreţ, cu un pasaj spectaculos, aşa cum văzuseră în călătoriile lor europene. Komor şi Dezső, câştigători ai unui concurs de proiecte, au ales ca model celebra galerie Vittorio Emanuele din Milano.

Palatul Vulturul Negru a fost ridicat în doar doi ani, iar cele trei corpuri asimetrice care îl compun au găzduit un hotel cu peste 70 camere, un cazino, un restaurant, birouri şi apartamente. Pasajul în formă de Y, acoperit cu sticlă şi accesorizat cu vitralii, a conectat şi atunci, ca acum, piaţa centrală de alte două străzi. În scurt timp, palatul a devenit vedeta oraşului, iar comercianţii s-au întrecut să-şi expună mărfurile în vitrinele lui.

O nouă viaţă

La împlinirea unui secol de existenţă, pasajul era în continuare un punct atractiv, fiind locul preferat al tinerilor amatori de petreceri nocturne. Pasajul era plin de cafenele şi baruri, iar spaţiile comerciale din exterior au găzduit tot felul de afaceri, de la sedii de bănci la magazine.

Tocmai pentru că imobilul este atât de valoros pentru oraş, Primăria Oradea a investit pentru reabilitarea faţadelor clădirii şi cea a pasajului peste 4 milioane de euro, bani atraşi prin proiecte europene. În 2017 şantierele s-au încheiat, iar clădirea părea să renască...

„Clientelă este”

Culmea e că tocmai acum Palatul Vulturul Negru pare mai degrabă părăsit. În ultimii doi ani, rând pe rând, s-au închis numeroase localuri din pasaj, dar şi magazine ori alte afaceri care îşi aveau sediile pe strada Independenţei. Turiştii şi orădenii deopotrivă trec pe lângă uşi închise şi vitrine colorate doar cu afişele care anunţă că se caută noi chiriaşi sau proprietari.

De pildă, un club care funcţiona pe strada Independenţei, în locul unde anterior fusese, mai bine de 15 ani, cafeneaua „Lion’s”, s-a închis chiar luna trecută. Proprietarul spaţiului întins pe 3 nivele este convins că locul ar fi perfect pentru un alt club, restaurant ori cafenea. „Eu am închis Lion’s pentru că am îmbătrânit, nu pentru că nu mergea. Clientelă este, depinde ce vrei să deschizi. Şi turcii care au fost aici în ultimii doi ani au avut o cifră de afaceri bună”, zice bărbatul, convins că va găsi noi chiriaşi, dar refuzând să spună ce sumă pretinde.

Este cert însă că nivelul chiriilor în pasaj nu e deloc scăzut. Proprietara unui alt spaţiu din strada Independenţei recunoaşte că pentru cei 220 metri pătraţi pe care îi deţine pretinde 1.650 euro lunar, iar pentru vânzare preţul este de 295.000 euro.

Chirii sau impozite? 

Cel mai probabil, chiriile mari au cântărit semnificativ în deciziile unor întreprinzători de a abandona afacerile din Palat, aşa cum în anii trecuţi au determinat şi golirea spaţiilor de pe Corso. „Dacă preţul este mai mare decât în centrele comerciale noi, proprietarul nu are şanse”, explică Sebastian Văduva (foto), specialist în management şi profesor la Universitatea Emanuel.

Acesta nu exclude nici ipoteza ca golirea Palatului să se datoreze şi faptului că municipalitatea a ignorat stimularea afacerilor creative, sector în care salariile sunt peste medie. Dacă Oradea ar avea mai mulţi „creativi”, şi localurile din pasaj ar avea mai mulţi clienţi.

Pe de altă parte, viceprimarul Mircea Mălan crede că pasajul a rămas gol şi pentru că noua atracţie a urbei este strada Vasile Alecsandri, recent devenită pietonală. Edilul e convins însă că Palatul Vulturul Negru va prinde iarăşi viaţă. „Vorbim despre o piaţă liberă, care se auto-reglează. Cu siguranţă, proprietarii se vor adapta”, crede Mălan.

Dacă nu o vor face, vor risca să fie puşi la plată, deoarece un regulament al Primăriei pentru revitalizarea centrului istoric prevede supraimpozitarea cu 50% a spaţiilor comerciale care stau închise. Aşa că, fie vor ieftini chiriile, fie vor băga bani în bugetul oraşului...


Vocea străzii:

Ce fel de afaceri credeţi că ar avea succes în Palatul Vulturul Negru?

Avem nevoie de un magazin cu obiecte de artă, noi sau vintage, un anticariat, o galerie de artă. E locul cel mai potrivit pentru acestea.
Corina Negreanu

Eu cred că ar merge un club cu karaoke, restaurant chinezesc, spaţii de socializare pentru bebeluşi, o şcoală de descoperit talente. 
Neli Pop

Cel mai simplu este ca Primăria să supraimpoziteze spaţiile comerciale fără activitate. Proprietarii ar coborî cu picioarele pe pământ.
Marius Crişan 

Ar fi bine să fie ca pe vremuri, cu magazine de haine, de pantofi, librărie, consignaţie, cofetărie. Dar să fie preţuri acceptabile!
Monika Barna

În zonă sunt parcări cu plată, costă mult să stai câteva ore la un local. Vor merge afacerile în pasaj doar dacă vor fi parcări ieftine.
Andreea 

Avem nevoie de magazine cu suveniruri, mici cadouri personalizate, mici buticuri, cafenele, restaurante. Dar să fie chiriile mai mici.
Maria Laza