Ziua oraşului Oradea a fost marcată sâmbătă printr-o şedinţă festivă a Consiliului Local Oradea, în cadrul căreia profesorul Dorel Tifor a primit titlul de cetăţean de onoare al urbei, urmată de festivităţi cu ceremonial religios şi militar la Statuia Ostaşului Român şi la Statuia avocatului Aurel Lazăr. 

Şedinţa festivă s-a desfăşurat în prezenţa a peste 200 de persoane, mulţi profesori, elevi sau foşti absolvenţi ai Colegiului naţional Emanuil Gojdu, înalte feţe bisericeşti, parlamentari. 

Ca de obicei, absenţi la acest eveniment au fost consilierii locali ai UDMR, dar şi trei din cei cinci consilieri PSD şi doi de la PNL. 

Primarul s-a dus la Bădăcin

Absenţa primarului municipiului Oradea, Ilie Bolojan, a fost explicată de viceprimarul Florin Birta. 

"Domnul primar Ilie Bolojan a acceptat invitaţia de a participa la inaugurarea Casei memoriale Iuliu Maniu de la Bădăcin, judeţul Sălaj. Această inaugurare s-a făcut inclusiv cu sprijinul dvs, dragi colegi, al municipiului Oradea, pentru că anul trecut, Consiliul Local Oradea a aprobat suma de 230.000 de lei pentru reabilitarea acestui monument important pentru noi, ca şi naţie. Trebuie să ne preţuim înaintaşii şi să nu uităm că Iuliu Maniu a fost preşedintele Consiliului Dirigent, înfiinţat a doua zi după Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, având ca rol să reinstaureze administraţiile româneşti în toate teritoriile eliberate de Armata Română", a precizat Florin Birta. 

Ziua de 12 octombrie, sărbătorită ca Ziua oraşului din 1992, este un  moment cu o dublă semnificaţie în istoria aşezării de pe Crişul Repede. În acest an, s-au împlinit 101 ani de la momentul semnării, în casa avocatului orădean Aurel Lazăr, a Declaraţiei de independenţă a românilor din Transilvania, dar şi 75 de ani de la eliberarea oraşului de sub ocupaţia horthystă. 

Despre aceste evenimente şi moştenirea lor semnificativă pentru generaţiile actuale au vorbit atât viceprimarul Florin Birta, cât şi istoricul Gabriel Moisa.  

"Oradea este un loc în care au venit regi, împăraţi, înalte feţe bisericeşti, conducători de armate, oameni politici cu viziune, iniţiative şi putere de convingere. Oameni ca avocatul dr. Aurel Lazăr au făcut eforturi şi şi-au asumat riscuri pentru ca generaţiile de după ei să poată trăi liberi într-o ţară independentă", a menţionat Birta. 

Viceprimarul a amintit că, în semn de respect pentru înaintaşii care au contribuit la formarea României Mari, Centenarul Marii Uniri a fost celebrat în Oradea timp de doi ani, 2018 şi 2019, şi prin "proiecte de reparaţie istorică", amplasând în zona centrală statuile unor personalităţi marcante: Ion I.C. Brătianu, Iuliu Maniu, episcopii Roman Ciorogariu şi Radu Demetriu, Regele Ferdinand şi statuia restaurată a lui Emanuil Gojdu. 

"Trebuie să avem încredere, să ne dorim mai mult, iar noi care vremelnic ocupăm anumite funcţii în administraţia publică locală, împreună cu orădenii, trebuie să ne aducem aportul pentru ca Oradea să devină acel oraş frumos cu care ne mândrim. Avem datoria să lăsăm o moştenire funcţională generaţiilor viitoare. Oradea este independentă în gândire, independentă de efectele politicienilor mai puţin sănătoase, Oradea e deschisă, liberă şi creşte. Oradea are încredere într-un viitor senin", a mai spus Florin Birta. 

Oradea, oraş multicultural

Istoricul Gabriel Moisa s-a concentrat, în discursul său, pe momentul 1 decembrie 1918, cu implicarea elitei politice locale, consolidată încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea,  în pregătirea Marii Uniri, avându-l ca "vârf de lance" pe avocatul Aurel Lazăr.

Moisa a subliniat, în final, moştenirea de preţ pe care azi, la bilanţul Centenar, contemporanii o pot aprecia şi învăţa din vieţile înaintaşilor: implicarea masivă şi totală, cu orice risc – inclusiv cu pierderea vieţii, în slujba cetăţeanului şi a naţiunii care i-au educat, creşterea unei elite adevărate care să ştie încotro să se îndrepte ţara, exemplul de bună convieţuire între etniile oraşului şi, nu în cele din urmă, o mare generozitate faţă de binele comunităţii.   

"Oradea a devenit şi era, în 1918, - nu sunt vorbe goale! - un spaţiu al multiconfesionalismului, al multinaţionalismului, un spaţiu în care românii ştiau maghiară, maghiarii ştiau română, evreii orădeni cunoşteau ambele limbi. Cele trei comunităţi au conlucrat foarte bine, pentru ca nimic rău să nu li se întâmple românilor sau maghiarilor", a amintit Moisa, dând apoi mai multe exemple concrete în care s-au apărat şi protejat unii pe alţii. 

Dorel Tifor, cetăţean de onoare

Secretarul Consiliului Local Ionel Vila a dat citire apoi unui Laudatio al profesorului Dorel Tifor, care a predat limba şi literatura română la Colegiul Naţional "Emanuil Gojdu" în perioada 1965-2009, adică timp de 44 de ani. "Unul dintre cei mai bine pregătiţi profesori ai liceului, care a ştiut să îmbine în faţa elevilor săi pedagogia ex-catedra cu pedagogia fraternităţii" se arată în Laudatio.

"Azi se sărbătoreşte oraşul nostru cu peste o sută de ani de administraţie românească, se sărbătoreşte primul liceu românesc, se cinstesc oamenii acestei comunităţi care şi-au împletit destinele cu cele ale cetăţii, dând sensuri noi acestor locuri. Pe domnul profesor Dorel Tifor, o personalitate orădeană de excepţie, dorim să-l onorăm prin hotărârea Consiliului Local de a-i conferi titlul de cetăţean de onoare al municipiului Oradea. Prin cei 54 de ani petrecuţi la Gojdu, ca elev, ca profesor sau director, domnul profesor a intrat definitiv în legenda bătrânului liceu", a spus Ionel Vila. 

În acest semicentenar gojdist al domniei-sale, a continut Vila, peste ţară au trecut vremuri tulburi, dar şcoala căreia i-a dedicat întreaga sa carieră profesională şi-a păstrat caracterul de elită, prin calitatea elevilor şi a profesorilor, care s-au constituit într-o adevărată dinastie a inteligenţelor creatoare. 

Titlul de cetăţean de onoare i-a fost înmânat de viceprimarul Mircea Mălan, coleg o vreme cu profesorul Dorel Tifor, pe când acesta din urmă a îndeplinit şi funcţia de consilier local. 

O viaţă gojdistă

Profesorul a primit acest titlu la propunerea primarului Ilie Bolojan, el însuşi absolvent de "Gojdu", care şi-a anunţat intenţia pe 5 octombrie cu ocazia dezvelirii statuii lui Emanuil Gojdu în Parcul 1 Decembrie, la împlinirea a 100 de ani ai acestei şcoli de elită.

Emoţionat, profesorul Dorel Tifor a mărturisit, cu modestie, că el a fost doar "o rotiţă în colectivul de profesori şi elevi", în mijlocul cărora a trăit o viaţă. 

"Acolo mi-am dăruit tot ce am crezut că este mai bine şi mai mult. Fericitul Augustin - care a fost câtva timp şi profesor, să nu uităm că Iisus Hristos era El însuşi Învăţătorul - spune că nu există artă mai frumoasă decât arta educaţiei. Educatorul creează un tip de om pentru bucuria celor din jur. În acelaşi timp pentru bucuria lui Dumnezeu. Dascălul nu trebuie să-şi creeze un urmaş copie fidelă, ci dimpotrivă, să-l ajute să se autocreeze, să se depăşească şi pe sine şi pe propriul dascăl", a afirmat respectatul profesor.  

Ceremonii militare şi depuneri de coroane

Din partea foştilor colegi profesori şi a foştilor elevi a luat cuvântul şi profesoara de limba şi literatura română Marcela Bejan, potrivit căreia profesorul Tifor este a doua personalitate gojdistă care primeşte acest titlu după Emilian Roşescu. 
    
"Sunt remarcabili nu prin longevitatea gojdistă, ci prin modul în care şi-au dăruit viaţa destinului liceului. În 54 de ani, ca elev, ca profesor, ca director, Dorel Tifor a luat lumină dăruind lumină, pentru că ştia că dăruind, va dobândi. Suntem aici câteva generaţii care ne considerăm binecuvântate că am trecut prin acest liceu. A fost o solidaritate solară, era un spirit colegial care trecea peste dificultatea vremurilor. Din acea solidaritate s-a născut atmosfera elevată de exigenţă şi seriozitate. Este atmosfera în care a activat profesorul Tifor", a spus Marcela Bejan. 

Festivitatea din sala mare a Primăriei a continuat la Statuia Ostaşului Român din Parcul 1 Decembrie, cu un ceremonial religios şi militar, cu alocuţiuni rostite de viceprimarul Florin Birta şi istoricul Sorin Şipoş, încheiat cu depunere de coroane, jerbe şi buchete de flori. Oficialităţile, însoţite de garda de onoare, s-au deplasat apoi la Statuia lui Aurel Lazăr, din strada Republicii pietonal.

(foto: Constantin Lazăr)

Sâmbătă seara, de la ora 20, orădenii sunt invitaţi în Piaţa Unirii la un concert al fanfarei militare aparţinând Brigăzii 30 Gardă Mihai Viteazul.