Expoziţii, filme, concerte! Zeci de mii de orădeni s-au înghesuit să viziteze, sâmbătă noapte, spaţiile expoziţionale orădene în cadrul acţiunii „Noaptea muzeelor”. Cel mai mare succes l-a avut noul sediu al Muzeului Țării Crișurilor, unde orădenii au stat la cozi întinse pe zeci de metri ca să intre.

Succesul acţiunii a depăşit cu mult cele mai optimiste previziuni ale organizatorilor. „Ştiam că vor fi mulţi vizitatori, pentru că avem multe expoziţii interesante, de la colecţia de reproduceri după maşinile lui Leonardo da Vinci, până la vivarium-ul de la subsol, dar nu mă aşteptam să fie chiar atât de multă lume”, a declarat directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac.

Concret, dacă în 2017, „Noaptea muzeelor” a atras undeva la 10.000 de vizitatori, la ediţia de anul acesta pragul a fost atins încă de la ora 23 şi orădenii continuau să vină. „Pentru anul acesta ne aşteptăm la un număr record de vizitatori, de circa 20.000 de persoane”, a prognozat directorul Muzeului.

Valul mare de vizitatori a început să curgă spre palatul fostei Comenduiri a Garnizoanei imediat după ora 19 şi a ajuns la saturaţie o oră mai târziu. Ca să evite ambuteiajele şi certurile, conducerea muzeului a fost nevoită să suspende accesul liber al publicului în clădirea monument şi a permis intrarea doar pe grupuri direct proporţionale cu cele care ies din clădirea monument.

„E foarte bine că organizatorii au început să permită accesul numai pe grupuri, pentru că efectiv, la expoziţia cu maşinile lui Da Vinci stăteau oamenii unul lângă altul şi nu mai aveai cum să vezi exponatele, iar în vivariu de la zgomotul produs de numărul mare de oameni multe animale au început să se ascundă”, a declarat un orădean.

La ora 23.30, sute de orădeni stăteau la două cozi imense întinse pe toată lungimea clădirii fostei garnizoane ca să intre. „Din estimările noastre, numai pe aici au trecut deja peste 10.000 de vizitatori”, afirma la acea oră Aurel Chiriac.

S-au deschis pivniţele!

Până la ora 21:30 și beciurile şi zonele expoziţionale ale Palatului Baroc își depășiseră recordul de anul trecut, primind deja peste 2.000 de vizitatori. De altfel, pe străzile din jurul clădirii toate locurile de parcare erau ocupate încă de la ora 20, iar orădenii continuau să vină. „Numărul mare de vizitatori se datorează faptului că pivniţele au fost deschise pentru prima dată publicului larg, lucrările de reabilitare a acestora fiind în mare parte finalizate”, a explicat arheologul Lakatos Attila, din partea gazdelor.

Vizitatorii care au trecut pragul beciului palatului romano-catolic au putut urmări filme cu subiect istoric şi religios, concerte de muzică jazz, exploziţii de fotografie şi au putut să se fotografieze ultimele butoaie gigant rămase intacte.

„Pe vremuri, Episcopia romano-catolică era cel mai mare producător de vinuri din zonă. Practic, folosea pentru stocare butoaie de 20.000 litri, iar capacitatea de depozitare a pivniţelor era de peste 1 milion de litri”, a spus Lakatos. Conducerea Episcopiei ia în calcul deschiderea pentru public a beciurilor palatului prin organizarea de diferite evenimente care să pună în valoare monumentul.

Fără precedent

De o audienţă fără precedent s-a bucurat şi Muzeul Cetăţii şi oraşului Oradea din incinta fortificaţiei. Până la ora 23, spaţiile expoziţionale din incintă fuseseră deja vizitate de peste 3.000 de persoane potrivit biletelor împărţite gratuit la intrare.

Orădenii s-au înghesuit să vadă de la tablouri reprezentând fotocopii ieftine ale portelor unor voievozi români şi maghiari bătute în cuie pe fresca veche de sute de ani descoperită lângă sala cu grifoni, până la expoziţii mai serioase care evocă victimele puşcăriilor comuniste, bătălii din primul război mondial, o colecţie de pendule şi altele.

Atmosfera din Cetate a fost animată de membrii organizaţiei Deus Vult, care au susţinut un spectacol de jonglerii cu foc pe estrada ridicată în curtea interioară.

În pregătirea Festivalului Medieval programat pentru perioada 7 - 8 iulie, membrii asociaţiei au construit în curtea Cetăţii o spânzurătoare, o catapultă uriaşă şi alte obiecte amintind de perioada cavalerilor templieri.