Ploaia l-a udat, dar nu l-a înmuiat. Actorul Mircea Diaconu, europarlamentarul independent, s-a întreţinut marţi seară circa 2 ore cu orădenii la o cafenea de pe Corso, ud leoarcă, după ce a alergat sute de metri prin ploaie ca să îşi întindă prelata peste ARO-ul decapotabil parcat în spatele Teatrului Regina Maria.

Eurodeputatul şi-a închis maşina, şi-a stors cămaşa în toaleta localului şi a revenit la masă zâmbind destins, bucuros că ploaia nu a apucat să îi distrugă lucrurile.

"Aşa se usucă şi cămaşa mai repede. Dacă iau sacoul pe mine e mai rău, că va ţine umezeală", le-a spus Diaconu celor trei interlocutori care au răspuns invitaţiei făcute pe reţelele de socializare.

Numărul mic al asistenţei nu l-a descurajat. "Măcar aşa putem schimba idei. N-aş fi avut cum vorbi cu sute de oameni", a spus politicianul.

Dor de România

Aflat în tradiţionalul său tur prin ţară, programat între 4 mai şi 9 iunie, Diaconu se întâlneşte cu alegătorii, aşa cum a promis în campanie, pentru a purta un dialog în urma căruia va decide dacă îşi va depune cea de-a doua candidatură la Parlamentul European, dar şi pentru a-şi prezenta proiectul privind înfiinţarea unei reţele de repere ale civilizaţiei spaţiului românesc.

"Sufletul meu vrea acasă. Nu mă simt bine acolo: am făcut eczeme de la vreme, clima e proastă, mâncarea e fără gust... Mi-aş dori, dacă se poate, să muncesc în România", s-a confesat europarlamentarul.

Eurodeputatul a spus că nu a luat încă o decizie dacă va candida pentru cel de-al doilea mandat de europarlamentar, dar susţine că, dacă va intra în cursă, o va face ca independent.

"Nu mă văd candidând pe lista vreunui partid. Adică, după ce te-ai legitimat ca independent să intri într-un partid ar însemna să îi trădezi pe cei care ţi-au dat votul", a spus eurodeputatul.

"Am candidat ca să mă poată ataca"

Diaconu a povestit că intrat în cursă ca independent motivat de faptul că PNL i-a interzis să candideze în urma acuzaţiilor de incompatibilitate formulate de ANI. "Au fost o sumedenie de acuze formulate în spaţiul public, în media, dar nimic palpabil, concret. Văzând că nu am ce ataca în instanţă, am luat hotărârea să candidez, ca să mă poată ataca ei, iar eu să mă apăr", a povestit el.

Având în vedere notorietatea câştigată ca actor, vizibilitatea oferită de calitatea de fost ministru al Culturii, scandalul privind acuzaţiile de incompatibilitate şi mediatizarea intensă a conflictului din PNL, candidatul a reuşit performanţa de a obţine 6,92% din voturi, depăşind de unul singur formaţiunea minorităţii maghiare UDMR (6,47%) şi partidul fostului preşedinte Traian Băsescu, PMP (6,21%).

Ulterior, în noiembrie 2014, Mircea Diaconu a scăpat definitiv şi de acuzaţia de conflict de interese, printr-o hotărâre a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Istoria din afara muzeului

În ceea ce priveşte proiectele de viitor, Diaconu susţine necesitatea înfiinţării unei reţele de repere a civilizaţiei spaţiului românesc. "Suntem în anul Centenar, dacă acum nu reuşim să facem nimic, vom mai discuta pe tema asta doar peste o sută de ani", a avertizat eurodeputatul.

Iniţiativa sa vizează identificarea şi punerea în valoare a contribuţiilor tuturor celor care au locuit de-a lungul timpului pe teritoriul românesc. "Emanciparea românească s-a lansat cu Şcoala Ardeleană pe baza unui concept naţional - identitar: latinitatea noastră. Cum s-au găsit dovezi arheologice cu mult înaintea acestei latinităţi, nu trebuie exclus nimic din ceea ce s-a întâmplat de-a lungul timpului aici", a spus Diaconu.

Concret, eurodeputatul vrea să propună înfiinţarea unei reţele cu centre zonale în care cercetătorii, mediul academic şi factorul politic să conlucreze la creioarea identităţii naţionale. "Acest gen de structură cu reţea la nivel naţional poate atrage fonduri structurale consistente, poate derula studii şi cercetări. La noi muzeele nu produc nimic, n-au niciun fel de activitate, dar o astfel de structură interactivă poate aduce bani. Studiile demonstrează că fiecare euro investit în patrimoniu generează alţi 27 de euro", a spus eurodeputatul.

Mircea Diaconu a refuzat să se pronunţe cu privire la modul în care ar trebui să fie organizată şi să funcţioneze o astfel de reţea, acest lucru urmând să rămână la latitudinea legiuitorului.